Cod galben de caniculă în septembrie, trei sferturi din ţară. ANM a publicat harta cu zonele vizate
Publicat acum 14 ore si 26 minute
Primele prognoze privind zăpezile din iarna 2026-2027 conturează un scenariu interesant pentru Europa. Cele mai recente date analizate de Severe Weather Europe, provenite de la două dintre principalele sisteme de prognoză pe termen lung, ECMWF și UKMO, indică un sezon cu mai puțină zăpadă decât în mod normal în cea mai mare parte a continentului.
Pentru România, semnalul trebuie privit cu prudență. Modelele sezoniere nu pot spune încă dacă într-o anumită localitate va ninge sau cât de puternic va fi un episod de iarnă. Ele indică mai degrabă tendințe generale în raport cu media climatică. Iar în acest moment, tendința dominantă în Europa este către un sezon cu deficit de zăpadă, mai ales în zonele joase.
ECMWF vede mai puțină zăpadă în cea mai mare parte a Europei
Cea mai recentă prognoză analizată de Severe Weather Europe folosește datele modelului european ECMWF și indică, pentru media întregii ierni, cantități de zăpadă sub normal în cea mai mare parte a Europei.
Excepțiile apar în special în nordul și nord-estul continentului, precum și la altitudini mari. În Alpi, de exemplu, zonele situate la peste 1.800-2.000 de metri au perspective mai bune pentru un strat consistent de zăpadă.
Explicația oferită de analiza meteorologică este legată de circulația atmosferică. Un flux predominant vestic, alimentat cu aer mai blând dinspre Atlantic, ar urma să domine o mare parte a Europei. Acesta poate aduce umezeală și precipitații, însă temperaturile mai ridicate reduc șansele ca acestea să se transforme în ninsoare în zonele joase și la altitudini medii.
Prin urmare, mai puțină zăpadă nu înseamnă neapărat mai puține precipitații. În unele regiuni, poate ploua mai mult, dar temperaturile să fie prea ridicate pentru formarea unui strat de zăpadă persistent.
Decembrie: început de iarnă cu deficit de zăpadă
Prognoza ECMWF pentru luna decembrie arată un semnal de zăpadă sub medie în cea mai mare parte a zonelor joase din Europa, cu excepția regiunilor nordice.
Modelul indică un flux vestic până la sud-vestic peste continent. Acesta este favorabil pentru transportul aerului umed din Atlantic, dar și pentru temperaturi mai ridicate.
În același timp, situația este diferită la munte. Alpii apar cu un semnal favorabil pentru cantități mai mari de zăpadă, ceea ce arată cât de importantă va fi altitudinea în sezonul rece care urmează.
Pentru România, acest scenariu ar putea însemna că în zonele joase primele luni ale sezonului rece nu vor avea neapărat un caracter foarte nins, în timp ce zonele montane ar putea beneficia de condiții mai favorabile.
Totuși, aceasta este o tendință continentală, nu o prognoză meteo exactă pentru România.
Ce se întâmplă în ianuarie
Prognoza pentru ianuarie nu aduce, deocamdată, o schimbare radicală. Creasta de presiune ridicată din sudul Europei și circulația vestică ar urma să persiste, menținând un semnal de zăpadă sub medie în multe regiuni.
Apar însă și unele zone cu posibilități de ninsori peste medie în partea central-estică a continentului. Acest detaliu este important pentru România, aflată în sud-estul Europei și într-o zonă în care mici schimbări ale circulației atmosferice pot produce diferențe importante între ploaie, lapoviță și ninsoare.
Cu alte cuvinte, chiar dacă media sezonieră arată mai puțină zăpadă, episoadele de ninsoare nu sunt excluse.
Februarie ar putea avea cel mai mare deficit de zăpadă
Potrivit ECMWF, februarie ar putea fi luna în care deficitul de zăpadă să fie cel mai evident.
Întrucât februarie este, în mod obișnuit, una dintre lunile cu cele mai mari cantități de zăpadă în multe regiuni europene, menținerea unei creste de presiune ridicată ar putea amplifica diferența față de media istorică.
Prognoza arată zăpadă sub normal în cea mai mare parte a Europei Centrale, de Vest, Nord-Vest și Sud. În schimb, nordul și nord-estul continentului păstrează un semnal mai favorabil pentru ninsori.
Este însă foarte importantă interpretarea acestor hărți. „Sub normal” nu înseamnă „fără zăpadă”. Înseamnă că totalul estimat este mai mic decât media pe termen lung. Severe Weather Europe oferă ca exemplu ipotetic o regiune în care media este de un metru de zăpadă într-o iarnă, dar într-un sezon cu anomalie negativă aceasta ar putea primi doar 25 de centimetri.
UKMO confirmă semnalul pentru Europa
Un element important al noii analize este că prognoza nu se bazează doar pe un singur model.
Severe Weather Europe a analizat și sistemul britanic UKMO, iar rezultatul este asemănător. Pentru perioada noiembrie-ianuarie, modelul indică, la rândul său, mai puțină zăpadă decât în mod normal în cea mai mare parte a Europei.
Pentru noiembrie, semnalul este chiar pentru un început întârziat al sezonului de zăpadă în multe regiuni, inclusiv la unele altitudini. În decembrie, perspectiva rămâne slabă pentru cea mai mare parte a continentului, iar în ianuarie deficitul continuă la altitudini mai joase. Nordul și nord-estul Europei reprezintă principalele zone cu un semnal mai favorabil pentru ninsoare.
Faptul că ECMWF și UKMO ajung la concluzii similare este unul dintre cele mai interesante aspecte ale prognozei actuale.
Super El Niño, unul dintre factorii importanți
În spatele acestui scenariu meteorologic se află și evoluția fenomenului Super El Niño, care se dezvoltă și se tot intensifică în Oceanul Pacific.
Analiza Severe Weather Europe arată că un episod puternic de El Niño produce schimbări importante în circulația atmosferică globală. Pentru Europa, unul dintre tiparele asociate este dezvoltarea unei zone de presiune ridicată în sud și a unei zone de presiune scăzută în nord, ceea ce favorizează un flux vestic mai blând peste continent.
În timpul unor episoade puternice de Super El Niño din trecut, au fost observate deficite de zăpadă în numeroase regiuni europene, în special în nord-vest, sud și centrul continentului. Motivul este că aerul mai cald transportat dinspre Atlantic poate împiedica formarea unui strat consistent de zăpadă în zonele joase.
Totuși, El Niño nu controlează singur vremea din Europa. Legătura dintre fenomenul din Pacific și vremea europeană este mult mai puțin directă decât în America de Nord, iar alți factori atmosferici pot schimba rezultatul final.
Vortexul polar poate da peste cap prognoza
Unul dintre motivele pentru care prognoza pentru iarna 2026-2027 trebuie tratată cu precauție este vortexul polar.
Vortexul polar și evoluția circulației din stratosferă pot influența modul în care aerul rece din zona arctică este distribuit în emisfera nordică. O perturbare importantă a vortexului poate favoriza schimbări ale circulației și poate permite unor mase de aer rece să coboare spre latitudini mai sudice.
Astfel, chiar dacă prognoza sezonieră indică o cantitate totală de zăpadă sub medie în Europa, acest lucru nu exclude apariția unor episoade scurte, dar intense, de frig și ninsoare.
Pentru România, acest aspect este esențial. O singură schimbare majoră a circulației atmosferice poate aduce, timp de câteva zile, temperaturi mult sub normal și ninsori importante, chiar într-o iarnă care, privită în ansamblu, ajunge să fie mai caldă și cu mai puțină zăpadă decât media.
Ce ar putea însemna prognoza pentru România
Datele actuale nu permit încă o prognoză exactă pentru România, însă țara noastră se află într-o zonă în care evoluția circulației din Europa Centrală și de Est poate avea un rol important.
Dacă fluxul atlantic mai blând va domina cea mai mare parte a iernii, atunci în zonele joase din România am putea avea mai multe situații în care precipitațiile să apară sub formă de ploaie sau lapoviță în loc de ninsoare.
În schimb, dacă în anumite perioade circulația se va modifica și aerul rece va coborî dinspre nord sau nord-est, condițiile se pot schimba rapid.
Prin urmare, prognoza actuală nu spune că România nu va avea zăpadă, ci că, în scenariul dominant al modelelor, nu se conturează deocamdată un sezon cu zăpadă abundentă în mod generalizat în Europa.
Mai mult, cele două modele analizate de Severe Weather Europe nu trebuie privite ca o predicție definitivă. Autorii subliniază că aceste hărți reprezintă tendințe și probabilități, iar scenariile se pot modifica pe măsură ce se apropie iarna.
Pentru România, următoarele actualizări ale modelelor vor fi importante în special pentru a vedea dacă semnalul de circulație atlantică blândă se menține și dacă apar indicii mai clare privind pătrunderi de aer rece în Europa de Est.
Deocamdată, însă, rea mai recentă prognoză pentru iarna 2026-2027 vine cu un semnal clar: mai puțină zăpadă decât în mod normal în cea mai mare parte a Europei, dar nu o iarnă fără zăpadă.