Antena 3 CNN Life Ce este manosfera şi ce legătură are cu celebra întrebare "Cât de des te gândești la Imperiul Roman?"

Ce este manosfera şi ce legătură are cu celebra întrebare "Cât de des te gândești la Imperiul Roman?"

Andrei Paraschiv
4 minute de citit Publicat la 07:00 19 Apr 2025 Modificat la 08:26 19 Apr 2025
Dincolo de umorul rețelelor sociale, răspunsul a deschis o discuție amplă despre masculinitate, singurătate și radicalizare în spațiul online, cunoscut drept "manosferă". Foto: Getty Images

Întrebarea aparent inofensivă "Cât de des te gândești la Imperiul Roman?" a devenit virală pe TikTok în 2023 și a scos la iveală o realitate surprinzătoare: mulți bărbați se gândesc frecvent la Roma Antică. Însă, dincolo de umorul rețelelor sociale, răspunsul a deschis o discuție amplă despre masculinitate, singurătate și radicalizare în spațiul online, cunoscut drept "manosferă", scrie CNN.

Termenul "manosferă" descrie o comunitate online formată în jurul unor influenceri și podcasteri orientați spre bărbați, care promovează adesea idei despre rolurile tradiționale de gen, dar care pot aluneca ușor în retorici misogine sau de extremă dreapta. Personaje controversate precum Andrew Tate, dar și figuri mai proeminente precum Joe Rogan, au devenit referințe majore în această zonă digitală.

Deși Rogan și alții nu sunt asociați în mod direct cu discursul urii, faptul că sunt incluși în aceeași categorie cu figuri radicale a contribuit la confuzie și la o popularitate crescută a acestor platforme. Mulți tineri bărbați, spun specialiștii, se simt izolați, neînțeleși și acuzați că ar face parte dintr-o masculinitate "toxică". Astfel, ei caută validare și răspunsuri în aceste spații online.

O mare parte din atractivitatea podcasterilor orientați spre masculinitate este aceeaşi. Ei vorbesc despre condiția fizică, promovează trăsăturile tradiționale (dar nu neapărat toxice) ale masculinității și adesea împărtășesc o apreciere profundă pentru artele marțiale mixte (MMA), în special pentru Ultimate Fighting Championship (UFC).

"Cred că avem nevoie de o comunitate. Am fost norocos, am fost tulburat când eram tânăr. Dar apoi am găsit lupta și asta mi-a dat o comunitate, un scop, o frăție, ceva în care să intru. Și bărbații au nevoie de asta. Avem nevoie de această frăție", a declarat Jake Shields, fost luptător UFC, în podcastul său "Fightback".

"Simt că trebuie să ripostăm cu ceea ce ni se spune că avem voie să facem. Nu-mi place să mi se spună că nu ai voie să vorbești cu această persoană. De ce nu pot vorbi cu ea? Nu spun că sunt de acord cu ideologia lor", a adăugat el.

În ciuda mesajului aparent pozitiv, Shields a găzduit pe platforma sa invitați extremiști precum David Duke, fost lider al Ku Klux Klan (N.r. - un grup ce promovează supremaţia albilor), și Thomas Rousseau, lider al unei alte grupări ce promovează aceleaşi idei.

UFC, una dintre cele mai populare organizații de arte marțiale mixte, este adesea folosită ca punct comun între masculinitatea tradițională și cultura manosferei. Bryce Mitchell, luptător UFC, a provocat un val de reacții după ce a declarat într-un podcast că "Hitler a fost un băiat bun", fără a oferi vreo dovadă și fără a fi sancționat de conducerea UFC.

"Oferim libertate de exprimare. Dacă nu-ți place ce spune, îl poți vedea cum își ia bătaie la televizor", a declarat Dana White, fondatorul UFC, justificând decizia de a nu-l pedepsi pe Mitchell.

Jurnalista Vera Papisova, care a petrecut un an întâlnidu-se cu bărbaţi de extrema dreaptă, a spus că, atunci când unul dintre aceştia a dus-o la ceea era aparent o adunare de neo-nazişti, şi-a dat seama cât de greşită este căutarea comunităţii de unii bărbaţi.

"Trebuia să fie un grup politic, dar vorbeau despre probleme de relaţie. Unii bărbați care simt că rămân în urmă sunt nesiguri și caută răspunsuri și le găsesc în colțurile radicale ale manosferei", și-a amintit Papisova.

Încă o dată – la fel ca UFC – este important să subliniem că multor băieți le plac lucrurile bărbăteşti. Roma Antică este atractivă din cauza gladiatorilor, Iulius Caesar, puterii, curajului și faptelor eroice ale masculinității.

Bărbații apelează la aceste podcasturi din multe motive diferite. Unii vin pentru că sunt singuri și lipsiți de scop. Ei caută răspunsuri la întrebări cu adevărat mari - cum ar fi de ce viața lor nu funcționează așa cum și-au dorit-o? De ce simte că rămân în urmă?

Aceştia nu găsesc în prezent răspunsuri suficient de satisfăcătoare la aceste întrebări. Într-adevăr, unii dintre ei caută pe cineva de vină. Ei nu vor să accepte responsabilitatea personală sau să se angajeze cu factorii socio-economici inevitabil complexi care au contribuit la statutul lor în viață.

Și pe unele podcasturi, ei primesc răspunsul reconfortant de "nu ești tu de vină, ci ei". Li se spune să "privească imaginea de ansamblu” – nu este vina lor că viețile lor sunt groaznice, ci „"vreii", "gamosexualii" sau "imigranții" sunt de vină. Li se spune că Hitler nu era un tip rău și că Roma Antică nu era grozavă doar din cauza gladiatorilor, ci era grozav pentru că bărbații erau la conducere. Și indiferent dacă căutau sau nu, au găsit extrema dreaptă.

"Pentru acei bărbați oamenii trebuie să fie mai deschiși, pentru că acea conversație drăguță pe care o poți avea ar putea schimba ziua cuiva suficient de mult încât să nu fie nevoită să caute ajutor într-un grup de sprijin online, care este de fapt o grămadă de supremațiști albi care folosesc convingerile politice ca scuză pentru cum se simte", explică Papisova.

"Nu trebuie să fii neo-nazist, ai nevoie de terapie", a adăugat jurnalista.

Citește mai multe din Life
» Citește mai multe din Life
TOP articole