Aproape în fiecare weekend, zeci sau chiar sute de tineri se adună la „car meet”-uri pentru a socializa, a-și expune mașinile și, uneori, pentru a căuta doza de adrenalină oferită de drifturi și liniuțe. Acest fenomen este foarte cunoscut în rândul tuturor, de la adolescenți care încă nu au permis de conducere până la autorități. Deși poate deveni o activitate periculoasă, dacă mai mulți șoferi încearcă „să se dea mari”, aceste car meet-uri sunt tot mai frecventate. Expertul în conducere defensivă, și campion de 49 de ori la raliuri Titi Aur explică că această dorință vine din „natura umană”.
Tinerii sunt cei mai predispuși la aceste acțiuni. Adesea, ei participă la diverse car meet-uri, adică întâlniri între șoferii pasionați, unde cunosc oameni cu aceleași pasiuni și unde au loc, uneori, drifturi sau liniuțe. Fie că aleg să fie spectatori sau chiar încep să ia parte, activ, la astfel de activități, dorința lor rămâne să obțină acea adrenalină.
Într-o seară răcoroasă, Alin mergea cu 60 de kilometri la intrarea într-un sens giratoriu din București, moment în care a tras frâna de mână și a virat roțile. A vrut să îmi arate cum se simte un drift făcut corect. Deși am crezut că se va simți precum o curbă luată mai agresiv, m-am înșelat. Parcă totul s-a oprit în loc, în afara de mașină, care părea scăpată de sub control.
Alin are 22 de ani și obișnuia să frecventeze, în fiecare vară, cam timp de trei ani, car meet-urile organizate în locuri retrase, dar și să facă drifturi, ocazional, pe stradă.
La car meet-uri mergea mai des decât făcea drifturi, pentru a-și face noi cunoștințe și pentru a „privi ceva frumos”. Deși mai lua și el parte activ în genul acesta de activități, niciodată nu a întrecut limita și nu a încercat să demonstreze ceva cuiva. O făcea doar pentru el.
Lui Alin, drifturile și liniuțele îi oferă adrenalină.
„Chiar este o senzație unică”, spune el. „Nu mă așteptam să o simt atât de bine. Te face să trăiești”.
În momentul în care faci un drift, devii „una cu mașina”, ea devine o „extensie” a corpului tău. Inima începe să-ți bată mai tare, te concentrezi intens și, la final, ai satisfacția că ai reușit ceva nebunesc.
Uneori însă, aventura se încheie tragic. În primele 10 luni ale anului trecut, două persoane au murit și alte 38 au fost rănite din cauza condusul agresiv. Au fost 30 de accidente cu victime și alte 214 soldate cu pagube materiale, potrivit Poliției Române. În aceeași perioadă de timp, polițiștii au reținut 4.203 permise de conducere și au acordate 4.496 de amenzi pentru conducere agresivă.
Șoferii care fac drifturi pe drumuri publice, inclusiv în parcări de magazine, pot fi sancționați cu amendă dar și cu suspendarea permisului de conducere, pentru că acest lucru se încadrează, potrivit Codului Rutier, la comportament agresiv. Șoferii pot primi patru sau cinci puncte-amendă, adică sancțiuni de 810 și 1.012,5 lei, și se pot alege și cu suspendarea permisului pe o perioadă de 30 de zile.
Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), spune că sancțiunile sunt insuficiente și că în alte țări legea este mai dură.
„Se ajunge la confiscarea mașinii”, spune Zelca. „Adică dacă tot transformi mașina într-o armă prin teribilism îți iau «arma». Te las fără «jucărie». Dacă o comiți din nou cu altă jucărie, ți-o iau și pe aceea”.
Deși tinerii sunt categoria care își asumă cele mai mari riscuri, potrivit lui Zelca, acest fenomen e văzut și la persoane de alte vârste. La mijloc se află un mix de cauze, de la adrenalină și nevoia de a demonstra ceva, la infrastructura slab dezvoltată și la școlile de șoferi care au rămas blocate în timp.
Ce sunt car meet-urile și de ce sunt atrăgătoare pentru tineri
Car meet-urile sunt acele întâlniri ale șoferilor, fie în locuri retrase, fie în parcări precum cea din Piața Constituției, unde tinerii și nu numai se strâng pentru a socializa, în principal. Car meet-urile organizate în spații retrase, însă, pot lua o întorsătură periculoasă.
Adesea, șoferii mai „curajoși” se urcă la volanul mașinii pentru a se lăuda cu „talentele” lor, prin liniuțe sau drifturi, chiar dacă acest lucru este ilegal și, cel mai important, periculos atât pentru șofer cât și pentru cei din jur.
Totuși, de ce tinerii participă la astfel de „evenimente”?
Principalul motiv este lipsa unor oportunități legale de a face drifturi, liniuțe, sau orice ține de zona de motorsport. În România, există doar câteva piste de circuit: la Adâncata, la Târgu Mureș și la Crevedia, unde e Academia Titi Aur, însă pista de aici e mai mult un loc de educație, nu un circuit.
„Asta e tot ce avem în România, în condițiile în care Ungaria are peste 20 de circuite. În condițiile în care Franța are peste 250 de circuite”, a precizat expertul în conducere defensivă, Titi Aur.
Ungaria are celebrul Hungaroring, circuitul de Formula 1 de lângă Budapesta. Lui i se adaugă Balaton Park, omologat FIA Grade 2 și construit aproape la standarde de Formula 1, Pannónia-Ring, cunoscut mai ales pentru competiții moto și track days, Euro-Ring, folosit pentru curse locale și conducere sportivă, RabócsiRing, Kakucs Ring și altele.
Zelca de la Sindicatul Polițiștilor spune că, în ultimii ani, s-au mai făcut unele concursuri pe piste de aeroport și crede că încurajarea motorsportului ar putea potoli teribilismul șoferilor.
„Ar fi de bun augur organizarea unor competiții, poate chiar de către stat, dar statul nu cred că are timp și bani, pentru că vedem ce se întâmplă cu statul”, spune Zelca. „Mi-e greu să cred că ar îmbrățișa o astfel de propunere, deși ar fi benefică. Important este să extragem de pe drumul public persoanele predispuse la teribilism”.
Și Titi Aur crede același lucru.
„Dacă am avea motorsportul bine organizat, bine promovat și funcțional cu adevărat, am avea mai puține accidente pe stradă, pentru că te-ai descărca acolo”, spune el.
„Așa este natura umană”
Titi Aur, care a câștigat în cariera sa 49 de raliuri, spune că șoferii fac drifturi și liniuțe dintr-un impuls vechi de când lumea.
„Așa este natura umană. Din toate timpurile, de când se știe omenirea, oamenii au concurat între ei. Au alergat, au călărit, s-au bătut cu săbii”, spune el. „Suntem făcuți cu dorința de a concura, cu dorința de a arăta că suntem mai buni decât cei de lângă noi”.
Uneori, această dorință de a ne demonstra nouă și altora că suntem buni vine și pentru că avem neîmpliniri pe alte planuri.
„Psihologii spun că persoanele care nu reușesc să aibă rezultate în activitatea profesională de zi cu zi, când se urcă la volan și când simt această forță, această putere, când se «îmbracă» cu caroseria mașinii, își exteriorizează frustrările sau devin agresive câteodată, pentru că au frustrări”, a adăugat Titi Aur.
Drifturi în locuri retrase
Până când România va construi infrastructură pentru conducere sportivă, Alin, prietenii lui și mulți alți șoferi dornici de adrenalină își dau întâlnire în locuri retrase, spațioase și în care nu se pot produce accidente sau pagube extraordinar de mari în cazul în care ceva merge prost.
Un astfel de loc ar putea fi un luminiș la intrarea într-o pădure, o parcare aflată mai pe la periferie. În general, șoferii nu se duc acolo direct cu gândul de a face un drift sau o liniuță. De cele mai multe ori, aceste car meet-uri sunt doar prilej de socializare între pasionați.
Și, deși în drum spre aceste locuri sunt, uneori, polițiști, organizatorii spun că se cunosc cu agenții. De multe ori, aceste car meet-uri nu degenerează, însă sunt și excepții. În astfel de cazuri, polițiștii vin și împrăștie mulțimea fără sancțiuni. Organizatorii evenimentelor spun că agenții înțeleg și ei adrenalina.
De multe ori, la astfel de eveniment se strâng zeci, chiar sute de mașini. Uneori, șoferii fac „cerculețe”, alteori nu. Mulți oameni vin doar pentru a se uita, pentru a-și arăta mașinile și prezenta modificările pe care le-au făcut. Sau pentru a primi sfaturi de la alți pasionați. Doar câțiva fac drifturi, iar atunci când acest lucru se întâmplă, organizatorii au grijă să îndrume publicul și să ia măsuri de siguranță.
Alin mergea aproape în fiecare weekend undeva în apropierea unei păduri, în principal doar să se uite. În ultimul timp, a mai rărit întâlnirile, dar spune că vrea să mai meargă.
„Va fi o vară cu fum de cauciucuri”, spune el.
Tinerii se organizează online
De cele mai multe ori, pasionații de automobilism se strâng la car meet-uri în urma unor anunțuri postate online, pe Instagram, Discord, Telegram sau WhatsApp. Unele întâlniri sunt anunțate public, cu loc și oră clare, alte anunțuri circulă doar în grupuri închise sau prin mesaje distribuite de la un participant la altul.
Zelca spune că Poliția Română are oameni prea puțini, care nu pot monitoriza foarte bine ce se întâmplă în online pentru a preveni unele situații grave.
„Deficitul de personal, la acest moment, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, se ridică undeva la 23%. Asta înseamnă că, în loc să avem la nivelul Poliției Române undeva la 60.000 de polițiști, avem aproximativ 47.000”, spune Zelca. „Ne lipsesc undeva la 13.000 de polițiști, cei mai mulți din domeniul operativ, adică rutieriști, ordine publică și judiciar. Poliția Rutieră și Ordinea Publică fac parte din acest segment care aduce siguranță pe drumurile publice”.
Oficialul recunoaște însă problemele care reies din incapacitatea statului român de a monitoriza situația.
„Sunt foarte multe oportunități, cu ghilimelele de rigoare, pentru ei ca să se poată ascunde. Și atunci este încă un element care îngreunează depistarea acestor grupuri care organizează astfel de evenimente, cu ghilimelele de rigoare, gen drifturi, cerculețe, liniuțe și tot așa”, adaugă Zelca.
Ce vină poartă școlile de șoferi
Și școlile de șoferi poartă o parte din vină pentru acest „fenomen”, pentru că nu le explică suficient de bine tinerilor riscurile la care se expun și pentru că nu-i pregătește temeinic. Pentru ei, accidentele rămân ceva abstract, ceva ce lor nu li se poate întâmpla. Iar probele necesare obținerii carnetului sunt mai simple decât în trecut.
Pe vremuri, pentru a obține permisul de conducere, era obligatorie și o probă de poligon, pentru a-i învăța pe șoferi cum să controleze mai bine mașina și a le explica, fără riscuri reale, ce se întâmplă la o frânare bruscă sau în timpul unei manevre periculoase.
„Din păcate, școala de șoferi în România este foarte mult în urmă”, spune și Titi Aur. „Este sub nivelul anilor ’80–’90, pentru că, față de cum se făcea atunci școala de șoferi, acum s-au scos lucruri”.
În plus, pe lângă poligon, se mai făcea și conducere de noapte, care să-i învețe pe cursanți cum să se descurce în situații de vizibilitate redusă. De asemenea, cei care voiau să obțină permisul de conducere trebuiau să treacă de un „examen psihologic real”.
„Acum nu se mai dă un examen psihologic real. Da, e așa: Bun, gata, am văzut, ești ok? La revedere. Adică nu se mai face un examen adevărat”, a mai spus expertul în conducere defensivă.
Astăzi, adaugă Titi Aur, accentul cade mai mult pe promovarea examenului decât pe formarea reflexelor și pe înțelegerea reală a riscurilor din trafic.
Și Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor, spune că examenul pentru obținerea permisului ar trebui schimbat. Concret, că proba poligonului ar trebui reintrodusă.
„Este un element care poate aduce un plus de valoare din acest punct de vedere. Adică vreau să văd dacă știi să faci o parcare laterală, dacă știi să parchezi în pantă, dacă știi să oprești mașina în anumite situații și să manevrezi mașina”, a spus Vasile Zelca.
Uneori, tinerii sunt conștienți de riscuri
Chiar dacă Alin participa frecvent la aceste car meet-uri, spune că e conștient de riscurile la care se expune atunci când face drifturi. El afirmă că n-ar face asta pe drumurile publice și nu și-ar asuma riscuri inutile noaptea, când șoferii adesea tind să meargă mai repede pentru că este liber. Asta ar fi „o inconștiență”, declarat el.
„Nu vezi dacă este vreun copil, dacă sare după minge sau chestii de genul. Trebuie să iei foarte multe lucruri în calcul când vrei să-ți asumi să faci așa ceva pe stradă”, mai spune Alin.
Deși mai face uneori drifturi, spune totuși că are grijă „să nu riște” prea mult.
„Mereu am fost sigur și niciodată n-am făcut drifturi pe drumul public sau nu am depășit niciodată viteza pe drumul public”, spune el.
Nevoia lui de adrenalină e reală. Spune că pentru el, și pentru alți tineri, atracția față de viteză e un impuls care ar putea fi canalizat, nu reprimat. Că ar fi nevoie de locuri în care senzațiile tari există, dar controlate atent.
Diferența dintre circuit și stradă, ca „feeling”
Și pentru Alin, existența unor circuite în care să simtă adrenalina ar ajuta mult. L-ar ajuta să se simtă în siguranță în timp ce se distrează.
„Nu stai cu inima că dacă este poliție, dacă este un copil. Pe stradă nu știi ce e după colț atunci când vrei să inițiezi un drift sau dacă nu ai vizibilitate”, spune el.
Pe stradă e dificil. Și, oricât de bine ai cunoaște zona, oricât de bine ți-ai cunoaște mașina, nu ai garanția că știi la ce să te aștepți.
„Dai acum o tură în aceeași zonă, în aceeași curbă, dar peste cinci minute, imediat după tine, poate să treacă un TIR, să curgă nisip, iar după aceea intri în derapaj”, spune el. „Pe circuit nu sunt asemenea riscuri. Adică dai o tură și, în următoarea tură, ești sigur că asfaltul este la fel”.
Opțiunile legale sunt constitistoare
Pentru tinerii care vor să facă drifturi, există câteva opțiuni legale. Suma, însă, nu e deloc de neglijat. Pot alege, de exemplu, să închirieze o mașină de la circuit, dotată cu rollcage, o structură metalică ce protejează habitaclul în cazul unui impact sau al unei răsturnări, dar și cu alte sisteme de siguranță. Astfel, chiar dacă șoferul pierde controlul sau reacționează cu o fracțiune de secundă mai târziu, are cele mai bune șanse de supraviețuire. Pe circuit, și vizibilitatea e bună. În plus, nu sunt alte mașini sau obiecte periculoase.
Alin a avut și o astfel de aventură. A participat la un eveniment organizat de un alt expert în conducere defensivă, Silviu Toma, care a fondat Romanian Driving Experience, unde participanții pot testa, în condiții controlate, atât drifturi, cât și manevre de evitare sau reacții în situații limită.
Pentru a participa la un astfel de eveniment, a plătit 1.600 de lei, contravaloarea cursului de conducere defensivă. Cam atât sunt prețurile cursurilor și la Academia Titi Aur: între 820 de lei, pentru nivelul 0, și 2.875 de lei, pentru Nivelul 3.
La cursul de la Romanian Driving Experience, Alin a avut de evitat obstacole. Prima dată la viteza de 40km/h, apoi o provocare mai complicată.
„Al treilea exercițiu a fost cu jaloane, iar ultima probă era cu puntea spate viratoare”, spune el. „Mașina avea niște roți speciale, ca și cum ar fi fost pe gheață, pentru a simula aderență zero pe spate și pentru a învăța cum să corectăm mașina în astfel de situații”.
„Va dura generații până când infrastructura din România va ajunge la nivelul dorit”
În încheiere, Alin mi-a spus că i se pare importantă ca educația rutieră să fie predată încă din școli, pentru a conștientiza de mic riscurile la care te poți expune când nu respecți legea și pentru a diminua fenomenul. Deși mașinile au centuri, iar purtarea lor este obligatorie, „nu există și centuri pentru organe”.
„Forța de decelerare este foarte mare, iar aceste riscuri ar trebui să fie cunoscute încă din școală. Copiii ar trebui formați de mici și educați în acest sens”, spune el.
Deși Alin spune că urmează o „vară cu fum de cauciucuri”, el își dorește ca infrastructura dedicată și specială pentru motorsport să se dezvolte, deși e conștient că nu se va întâmpla acest lucru în viitorul apropiat.
„Va dura generații până când infrastructura va ajunge la nivelul dorit”, a subliniat el.
Chiar dacă va dura mult până când România va ajunge la nivelul Ungariei sau Franței, spre exemplu, Alin consideră că cei dornici de adrenalină și cei care doresc să trăiască experiența unui drift sau a unei curse, ar trebui să își creeze o rutină de mers pe circuit.
„Ar trebui să existe și o rutină prin care oamenii să meargă la circuit, așa cum merg la bowling sau la alte activități”, a spus el, adăugând că ar prefera să trăiască mai des astfel de experiențe, într-un cadru legal.
Speranță, totuși, există. Chiar dacă, în prezent, nu sunt foarte multe opțiuni sau nu sunt promovate suficient, asta nu înseamnă că situația nu se poate schimba. Însă ca această situație să se schimbe, statul trebuie să pună accent mai mult pe prevenție și conștientizare.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, rata accidentelor nu va scădea iar car meet-urile care degenereazp vor lua și mai multă amploare în rândul noilor șoferi.