Ce văd, de fapt, băieții adolescenți pe rețelele sociale. Un nou studiu arată cum platformele le schimbă percepția despre masculinitate

Un nou studiu realizat în Statele Unite arată că adolescenții de sex masculin sunt expuși zilnic, pe rețelele sociale, la conținut care promovează o imagine distorsionată despre ce înseamnă să fii „bărbat” și care transmite mesaje periculoase despre femei și fete, relatează CNN.

Potrivit cercetării publicate de organizația Common Sense Media, 73% dintre băieții cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani spun că văd constant postări despre „masculinitatea digitală” clipuri despre lupte, exerciții extreme, succes financiar și ideea că un bărbat trebuie să fie dur, puternic și dominant.

Studiul arată că adolescenții expuși  la acest tip de conținut au o stimă de sine mai scăzută, se simt mai singuri și cred că nu ar trebui să își arate emoțiile. Doar o mică parte dintre ei caută des aceste postări, însă pentru majoritatea, algoritmii platformelor îi aduc automat în feed. „Doar o parte dintre respondenți au spus că au căutat astfel de clipuri. Restul le-au văzut pentru că au început să apară pur și simplu în fluxul lor”, a explicat Michael Robb, autorul studiului.

Presiunea mediului online asupra adolecenților

Aproape toți băieții 91% dintre ei sunt expuși la mesaje despre aspectul fizic, cum ar trebui să arate, ce haine să poarte sau ce înseamnă „corpul ideal”. Cei care văd frecvent aceste postări sunt de peste patru ori mai predispuși să creadă că trebuie să-și schimbe înfățișarea pentru a fi acceptați.

În plus, 69% dintre adolescenți spun că văd constant conținut care promovează stereotipuri despre fete postări care sugerează că acestea își folosesc aspectul fizic pentru a obține avantaje sau că preferă doar un anumit tip de băieți.

„Când astfel de mesaje sunt normalizate în mediul online, ele pot influența comportamentele din viața reală. Ajungem să creștem generații care învață să creadă că empatia și vulnerabilitatea nu sunt trăsături masculine, iar respectul față de femei devine opțional”, avertizează experții citați de CNN.

Ce pot face părinții

Psihologii îi îndeamnă pe părinți să discute deschis cu fiii lor despre ce văd pe rețelele sociale. „Chiar dacă limităm accesul acasă, adolescenții tot vor fi expuși la astfel de conținut prin prieteni, școală sau alte medii”, explică psihoterapeuta Melissa Greenberg.

Specialiștii spun că discuțiile trebuie să fie calme și naturale. Uneori, o conversație în mașină sau în timpul unei activități comune e mai eficientă decât o confruntare directă. „Băieții vorbesc mai ușor atunci când nu se simt analizați”, afirmă psihoterapeuta Justine Carino.

În același timp, părinții ar trebui să-i învețe pe copii să pună la îndoială ceea ce văd în mediul online. „Când vezi același mesaj de zeci de ori, începi să-l crezi. Așa funcționează mintea umană”, spune Greenberg. În loc să le spună direct că ceva este greșit, părinții pot întreba: „De ce crezi că băieții nu ar trebui să plângă? Ți se pare o regulă corectă?” o abordare care stimulează gândirea critică și menține deschiderea dialogului.

Modelele reale, antidotul pentru influențele online?

Băieții caută, în mod natural, modele de comportament și surse de inspirație. Dacă nu le găsesc în familie sau în comunitate, le vor căuta online. Studiul arată că adolescenții care au în viața lor cel puțin o persoană de încredere părinte, profesor, antrenor sau mentor au o stare emoțională mai echilibrată și mai multă încredere în sine.

„Băieții trebuie să vadă că și bărbații pot fi empatici, că pot vorbi despre ce simt fără să fie judecați și că puterea nu înseamnă absența emoțiilor”, explică Michael Robb.

Psihologii recomandă implicarea tinerilor în activități offline sport, arte, voluntariat sau chiar cluburi de gaming și robotică, acolo unde pot interacționa cu oameni reali, nu doar cu ecrane.

O generație crescută printre algoritmii rețelelor sociale

Concluzia studiului este clară majoritatea băieților adolescenți văd zilnic online conținut despre masculinitate, imagine corporală și roluri de gen care pot să afecteze modul în care se percep pe ei înșiși și pe ceilalți.

Totuși, psihologii spun că influența rețelelor sociale poate fi contrabalansată. Dialogul constant, modelele sănătoase din viața reală și activitățile care dezvoltă empatia pot fi antidotul împotriva presiunilor și distorsiunilor din mediul online.

Rețelele sociale pot împinge adolescenții spre imaginea unui „bărbat ideal” fals, însă părinții și profesorii pot arăta tinerilor că echilibrul, respectul și autenticitatea sunt, de fapt, adevărata forță.