Eurostat a făcut publice, luni, cele mai noi date privind starea economiei statelor membre – care sunt cele mai bogate regiuni pe baza indicatorului PIB-ului pe cap de locuitor în standardul puterii de cumpărare (PPS). Regiunile din România observă o evoluție extraordinară a puterii de cumpărare, marile centre urbane ajungând să depășească chiar și regiuni din Spania sau Italia, în timp ce Bucureștiul a depășit cu ușurință unele dintre cele mai bogate regiuni ale Europei de Vest. Totuși, disparitatea este accentuată în România și Bulgaria, unde regiunile urbane în dezvoltare accelerată se află în prezența unora dintre cele mai sărace regiuni din toată Europa.
Conform datelor Eurostat, regiunile irlandeze Dublin (139.500 PPS) și „Sud-Vest” (137.300 PPS) sunt cele mai bogate pe baza acestui indice din Uniunea Europeană, peste unele regiuni germane „consacrate”, precum Wolfsburg sau Kreisfreie Stadt (136.500 PPS). Ele depășesc chiar și Parisul (126.900 PPS).
Între timp, cea mai săracă regiune se găsește în Franța – Mayotte, o regiune care face parte din vechile posesiuni franceze din Oceanul Indian (10.500 PPS) – urmată de două regiuni bulgare – Haskovo (11.000 PPS) și Silistra (11.100 PPS).
Majoritatea regiunilor sărace se găsesc în Bulgaria și România (Giurgiu, Vaslui și Botoșani), în timp ce și Ungaria și Polonia au câte o regiune sub 15.000 PPS.
Bucureștiul și Clujul devansează puternic regiuni bogate din Europa
Bucureștiul (87.400 PPS) și Clujul (43.500 PPS) au devansat în forță, în 2023, un număr important de mari metropole europene, inclusiv Madridul (43.100 PPS). Capitala României a atins o cifră record, dublul medie europene de 38.100 PPS.
Bucureștiul a depășit metropole europene importante - Roma (46.900), Milano (69.200), Stockholm (58.300), Praga (73.500) sau Budapesta (64.100) și se apropie de top 10 al celor mai bogate regiuni europene. Clujul este și el peste media europeană, depășind Madridul și Barcelona și apropiindu-se de Berlin (44.300 PPS).
Și alte regiuni din România sunt pe cale să depășească media europeană - Timiș (38.000), Gorj (36.400) sau Constanța (34.900).
România și Bulgaria, țările disparităților
Deși marile zone urbane se bucură de o dezvoltare accelerată și dacă nu au depășit încă media europeană, tot urmează să o facă, România are și unele dintre cele mai sărace regiuni din Uniune. Deși Bulgaria „câștigă trofeul” când vine vorba de numărul celor mai sărace regiuni, cu 14 regiuni sub 15.000 PPS, România are și ea trei regiuni sub acest nivel - Giurgiu (14.000), Botoșani (13.000) și Vaslui (12.200).
Regiunile României, de la cele mai bogate la cele mai sărace, conform Eurostat:
-
București - 87.400
-
Cluj - 43.500
-
Timiș - 38.000
-
Gorj - 36.400
-
Constanța - 34.900
-
Brașov - 33.300
-
Prahova - 32.300
-
Sibiu - 29.700
-
Ilfov - 28.100
-
Alba - 26.200
-
Arad - 26.200
- Argeș - 25.200
-
Iași - 24.000
-
Tulcea - 23.500
-
Bihor - 23.300
-
Caraș-Severin - 23.100
-
Mureș - 22.900
-
Dolj - 22.900
-
Hunedoara - 22.700
-
Vâlcea - 22.100
- Sălaj - 21.700
-
Brăila - 21.200
-
Harghita - 21.000
-
Mehedinți - 20.200
-
Covasna - 20.100
-
Maramureș - 19.900
-
Satu Mare - 19.800
-
Teleorman - 19.300
-
Dâmbovița - 19.300
-
Ialomița - 19.300
-
Bacău - 18.300
-
Buzău - 18.200
-
Galați - 17.900
-
Bistrița-Năsăud - 17.700
-
Neamț - 17.700
-
Olt - 17.200
-
Vrancea - 16.000
-
Suceava - 15.800
-
Călărași - 15.300
-
Giurgiu - 14.000
-
Botoșani - 13.000
-
Vaslui - 12.200