China vrea să construiască cel mai mare centru de date din lume pentru a concura cu SUA în cursa AI. Are însă o problemă majoră

China construiește cel mai mare centru de date pentru inteligență artificială într-un oraș din Mongolia Interioară, mizând pe energie verde ieftină și pe capacitatea de a dezvolta rapid infrastructura necesară. Aproape 90 de centre de date sunt planificate în Ulanqab, în timp ce Beijingul încearcă să reducă decalajul față de SUA. China se confruntă însă cu o problemă majoră: restricțiile americane îi limitează accesul la cipurile performante necesare dezvoltării inteligenței artificiale, potrivit CNN.

Bloc după bloc de centre de date masive, unele noi, altele încă în construcție, se ridică aparent de nicăieri, printre câmpii domoale și terenuri cultivate cu floarea-soarelui și sorg. Pe fațadele lor apar numele unora dintre cele mai mari companii chineze din tehnologie, precum gigantul hardware Huawei, platforma de socializare Kuaishou și furnizorul de servicii VNET, toate concentrate într-o zonă plină de agitație și activitate.

Aceasta este Ulanqab, un oraș din Mongolia Interioară, China, situat la marginea deșertului Gobi. Orașul devine rapid unul dintre centrele de date care alimentează boomul inteligenței artificiale din China, transformând țara în singurul rival serios al ambițiilor SUA de a domina acest domeniu. Aproape 90 de centre de date urmează să fie construite în acest oraș cu mai puțin de două milioane de locuitori.

Potrivit unei cercetări a Universității Stanford, anul trecut SUA aveau de aproximativ zece ori mai multe centre de date dedicate inteligenței artificiale decât China, iar alte estimări indică o putere de calcul mult mai mare. Companiile americane din domeniul tehnologiei au un avantaj de care cele chineze nu dispun: accesul la cele mai avansate cipuri, cel mai important ingredient pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Însă Ulanqab, cu numărul tot mai mare de centre de inteligență artificială și de date masive, evidențiază avantajele de care dispune China în cursa pentru tehnologia care ar putea defini secolul XXI.

Unitățile impunătoare de aici au fost construite într-un ritm extrem de rapid. Cea mai mare parte a Parcului Industrial de Big Data Bayin, cu clădiri amplasate dens, a prins contur în doar doi ani, demonstrând capacitatea Chinei de a construi rapid.

Vânturile puternice, soarele arzător și spațiile larg deschise oferă zonei acces abundent la energie verde ieftină și la terenuri.

Lipsește opoziția față de centrele de date 

Un aspect esențial este că, în întreaga țară condusă de Partidul Comunist, opoziția publică față de construirea pe scară largă a centrelor de date, care generează titluri în presa americană, este inexistentă.

Într-o zi lucrătoare recentă, în parcul industrial Bayin din Ulanqab, un flux constant de muncitori din construcții trecea pe lângă agenții de pază, care le scanau fețele înainte de a intra pe șantiere. Camioanele circulau zgomotos, transportând materiale către facilitățile aflate în construcție. În afara perimetrelor acestora, comercianții vindeau tăiței și țigări din tarabe improvizate.

Unii dintre localnicii care au vorbit cu CNN au spus că beneficiază de pe urma proiectelor și a afluxului de muncitori veniți din alte regiuni pentru a lucra pe șantiere, într-o zonă a cărei economie depindea în mare parte de agricultură.

„Înainte, stăteam pur și simplu și așteptam să vină clienții. Acum suntem ocupați în permanență: preluăm comenzi, facem una și alta. Abia dacă mai avem timp de pauză”, a spus Ma Rong, care conduce de 30 de ani un magazin alimentar și o pensiune în zonă. „Afacerile noastre merg mult mai bine decât înainte”, a adăugat el.

Unii localnici au fost nevoiți să se mute din cauza schimbărilor care transformă regiunea. Este și cazul lui Liu Baoping, în vârstă de 58 de ani, proprietarul unui restaurant, care a spus că a trebuit să-și părăsească vechea locație după demolarea unei autostrăzi. El afirmă însă că numărul clienților zilnici s-a dublat odată cu dezvoltarea centrelor de date. „Mediul nu mai este la fel de curat ca înainte, dar veniturile oamenilor și economia sunt mult mai bune”, a spus el.

Ulanqab face parte din planul Beijingului de a extinde rapid infrastructura de date, o prioritate pentru un guvern care consideră inteligența artificială un motor esențial de creștere pentru economia țării, aflată în încetinire și confruntată cu scăderea populației.

„China a îmbrățișat inteligența artificială cu brațele deschise”, a declarat liderul chinez Xi Jinping la o conferință internațională dedicată inteligenței artificiale, organizată la Shanghai în luna iulie. El a indicat inițiativa Chinei de a introduce inteligența artificială în domenii de la sănătate la produse pentru locuințe și a lăudat eforturile de integrare a acesteia în producție, pe care le-a descris drept un „simbol strălucitor al modernizării chineze”.

Potrivit statisticilor oficiale, peste 700 de milioane de oameni folosesc deja inteligența artificială în China. Planul de integrare a acesteia în producție, industrie și viața de zi cu zi necesită, de asemenea, cantități uriașe de putere de calcul.

Luna trecută, Beijingul a anunțat un plan de 560 de miliarde de dolari pentru extinderea rapidă a infrastructurii informaționale, inclusiv a facilităților de calcul, în următorii cinci ani. Și companiile private de tehnologie își intensifică investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială, deși sunt încă mult în urma competitorilor lor din Silicon Valley.

Potrivit firmei de cercetare Rhodium Group, investițiile companiilor chineze listate la bursă se vor dubla în acest an, ajungând la aproximativ 139 de miliarde de dolari. Suma rămâne însă sub o cincime din cele 800 de miliarde de dolari pe care companiile americane le vor investi în centre de date pentru inteligență artificială.
Iar acesta nu este singurul blocaj.

Companiile chineze se confruntă cu o altă provocare majoră: disponibilitatea limitată a echipamentelor hardware de ultimă generație necesare pentru dotarea acestor centre. Restricțiile americane la export le limitează accesul la cele mai performante cipuri pentru inteligență artificială, precum anumite modele de la Nvidia și AMD, în timp ce Beijingul a restricționat importurile unor variante mai puțin puternice. Producătorii chinezi de cipuri încearcă să recupereze decalajul, dar tehnologia lor este încă în urma celei americane, iar disponibilitatea modelelor lor de vârf este redusă.

„Dacă ne uităm la costul total al construirii unui centru de date, cipurile sunt factorul cel mai important, iar ei pur și simplu nu au suficiente”, a declarat Nick Corvino, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Beijingul vrea ca centrele de date să absoarbă surplusul de energie

Însă China încearcă să compenseze lipsa cipurilor și a capitalului printr-un avantaj: energia abundentă și accesibilă, în mare parte verde.

În timp ce centrele de date mari consumatoare de energie pun sub presiune o rețea electrică americană învechită, care nu a fost extinsă semnificativ de zeci de ani, China și-a mărit capacitatea de producție între 2022 și 2025 cu o cantitate echivalentă cu întreaga capacitate a surselor de energie industriale din SUA de la sfârșitul anului 2025.

China dispune și de mai multă energie verde decât poate utiliza. În primele șase luni ale anului 2026, țara a irosit un surplus de energie verde suficient pentru a alimenta întregul Mexic timp de un an, potrivit unor estimări ale organizațiilor independente Centre for Research on Energy and Clean Air și Global Energy Monitor.

Beijingul vrea ca centrele de date să absoarbă acest surplus, provenit în mare parte din zonele rurale din vestul țării, unde există din abundență soare, vânt și terenuri, și, în același timp, să stimuleze sectorul tehnologiilor verzi. Planul este cunoscut sub numele de „date din est, calcul în vest”.

În cadrul acestei strategii, lansate în 2022, China a desemnat opt centre naționale de calcul, dintre care mai multe în vestul țării, și zece clustere naționale de centre de date. Cel mai recent plan economic național pe cinci ani a pus un accent și mai mare pe această legătură, solicitând dezvoltarea în paralel a infrastructurii de calcul și a energiei verzi.

„China încearcă să profite de faptul că are experiența și capacitatea de a construi rapid infrastructură energetică”, a declarat Kyle Chan, cercetător la Brookings Institution. „În schimb, SUA nu au mai extins rețeaua electrică în acest fel de mult timp și întâmpină dificultăți în ceea ce privește producția de energie și conectarea la rețea.”

Energie verde abundentă

Energia abundentă poate ajuta China să compenseze și performanțele mai reduse ale cipurilor produse pe plan intern. Proiectanții chinezi de cipuri, precum Huawei, combină grupuri de cipuri pentru a obține puterea de calcul a unor tehnologii superioare. Potrivit analiștilor, soluția poate fi eficientă pentru anumite sarcini, dar consumă semnificativ mai multă electricitate.

Observatorii spun că, chiar și cu energie din abundență, planul Beijingului are limite.

Unele centre de calcul din vestul țării sunt prea îndepărtate pentru a îndeplini anumite sarcini la vitezele necesare centrelor urbane din estul dens populat. Există, de asemenea, îngrijorări legate de așa-numitele „centre de date-fantomă” sau de proiectele prost concepute din zonele rurale, construite pentru a se conforma unei inițiative guvernamentale de anvergură, dar care nu dispun de echipamentele hardware sau de utilizatorii necesari pentru a justifica investiția.

În centrele din Mongolia Interioară, unde cablurile optice pot transmite date către Beijing, aflat la aproximativ 320 de kilometri, mai repede decât într-o clipire, iar principalii jucători investesc resurse importante, viziunea Chinei pare însă să prindă contur.

Multă vreme unul dintre principalii producători de cărbune ai Chinei, regiunea bătută de vânturi, aflată la granița cu Rusia și Mongolia, a devenit mai recent un centru al energiei verzi.

Câmpuri de panouri solare acoperă porțiuni din Mongolia Interioară, în timp ce siluetele subțiri ale turbinelor eoliene se rotesc deasupra oilor care pasc. De-a lungul unor porțiuni de autostradă, pale de turbine nefolosite sunt aliniate pe marginea drumului, asemenea unor colți uriași de elefant din fibră de sticlă.

În Ulanqab, oraș care face parte dintr-unul dintre cele zece clustere naționale de centre de date ale Chinei, aproape jumătate din energia rețelei provine din surse eoliene și solare. Unii furnizori de centre de date găsesc modalități de a se baza și mai mult pe surse curate.