După ce a ordonat cea mai mare intensificare a forțelor armate americane în Orientul Mijlociu de la începutul războiului din Irak, președintele Donald Trump are acum o decizie de luat în privința Iranului. Opțiunile de care dispune acum par relativ bine stabilite, confirmate în termeni vagi chiar de președinte în timpul sesiunilor informale de întrebări și răspunsuri din ultimele săptămâni și descrise mai detaliat de persoane familiarizate cu problema. Acestea variază foarte mult, unele implicând riscuri semnificative, iar președintele primește uneori sfaturi contradictorii de la aliați, consilieri și omologi străini, scrie CNN.
Trump ar putea amâna orice acțiune militară, sperând că prezența a două portavioane, a zeci de nave de război și a sutelor de avioane militare în largul coastelor Iranului i-ar putea convinge pe liderii să încheie o înțelegere.
O a doua opțiune ar putea fi ordonarea unui atac limitat asupra unor ținte militare, pentru a-și consolida cerințele ca Iranul să renunțe la orice capacitate de a construi arme nucleare.
A treia variantă ar putea fi aprobarea unui atac menit să răstoarne liderii Iranului, chiar dacă rămâne necunoscut cine îi va înlocui.
„Tot ce s-a scris despre un posibil război cu Iranul a fost scris incorect și intenționat. Eu sunt cel care ia decizia, aș prefera să avem un Acord decât să nu avem, dar dacă nu facem un Acord, va fi o zi foarte proastă pentru acea țară și, din păcate, pentru poporul ei”, a scris Trump, luni, pe Truth Social.
Mai puțin clar este ce anume urmărește Trump să realizeze. De asemenea, este un mister de ce ia în considerare să acționeze chiar acum sau pe ce autorități legale s-ar putea baza pentru a lansa al doilea atac asupra Iranului în decurs de opt luni.
El a făcut puține încercări de a construi o pledoarie publică pentru sau împotriva unui potențial război. În culise, Trump aude opinii diferite cu privire la dacă să ordone noi atacuri sau, având în vedere riscul serios de a se implica într-un conflict prelungit, să permită continuarea eforturilor diplomatice.
Opțiunea 1: Diplomația
Înalți oficiali ai Casei Albe continuă să spună că preferința lui Trump este de a obține un acord cu Iranul care să evite orice tip de confruntare militară.
Emisarul său, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuții indirecte cu oficiali iranieni în ultimele săptămâni și se vor întoarce joi la Geneva, Elveția, pentru o nouă rundă de discuții. Ambii bărbați l-au încurajat pe președinte să acorde timp pentru a vedea dacă este posibil un acord, deși Witkoff a declarat sâmbătă că Trump este „curios” de ce Iranul nu a „capitulat” în negocieri.
Fiecare parte a trasat linii roșii, iar unele intră în conflict direct. Trump spune că Iranului nu ar trebui să i se permită să îmbogățească uraniu, iar Iranul susține că acesta este dreptul său și insistă că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice.
Iranienii încă lucrează o propunere care ar putea reduce acest decalaj și se așteaptă să o împărtășească cu mediatorii din Oman înainte de discuțiile cu miză mare de joi, potrivit unei surse familiarizate cu situația.
„Joia aceasta se va decide totul, un război sau o înțelegere”, a declarat o sursă regională familiarizată cu discuțiile.
Trump a lansat atacuri surpriză asupra programului nuclear iranian anul trecut, înainte de o nouă rundă programată de discuții SUA-Iran, dar de data aceasta surse regionale se așteaptă ca echipa președintelui să se prezinte la masa negocierilor de la Geneva înainte de a întreprinde orice acțiune militară, pe baza discuțiilor cu oficiali americani.
Totuși, cu câteva zile înainte de discuții, nu părea că propunerea iraniană ar include un angajament de zero îmbogățire a uraniului, au declarat surse. Cererea a fost mult timp un eșec pentru ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, liderul suprem al Iranului, care va aproba sau va respinge orice acord.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat duminică că îmbogățirea zero nu este pe masă.
„Am dezvoltat această tehnologie singuri, de către oamenii noștri de știință și ne este foarte dragă, pentru că am plătit mult, am plătit o cheltuială uriașă pentru asta. Aceasta este acum o chestiune de demnitate și mândrie pentru iranieni și nu vom renunța la ea”, a spus Araghchi la CBS.
În plus, pe baza discuțiilor cu Iranul din ultimele zile, nu se pare că regimul este pregătit să facă SUA oferte substanțial diferite de cele discutate între cele două părți anul trecut, înainte de atacurile americane, a declarat o sursă.
Totuși, atât SUA, cât și Iranul, par să încerce să fie mai „creative” în negocieri, a declarat o a doua sursă regională familiarizată cu situația, dar rămân semne de întrebare cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord. O idee care a fost lansată este aceea de a permite Iranului să îmbogățească cantități foarte mici de combustibil, cu garanțiile că acestea vor fi utilizate doar în scopuri medicale. Aceasta a fost, de asemenea, o idee discutată în timpul discuțiilor diplomatice nereușite de anul trecut.
„Cred că americanii așteaptă răspunsurile corecte din partea iranienilor. Nu știu dacă iranienii pot veni cu răspunsurile corecte pe care le așteaptă americanii”, a declarat a doua sursă regională.
Opțiunea 2: Lovituri limitate pentru a forța încheierea unor acorduri
Trump ar putea ordona un atac țintit asupra anumitor situri militare din Iran pentru a face presiuni asupra liderilor țării să ajungă la un acord acceptabil, demonstrând că amenințările SUA cu acțiuni sunt reale.
Printre țintele vizate s-ar putea număra situri de rachete balistice, instalații legate de programul nuclear al Iranului sau clădiri utilizate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).
Trump a confirmat vineri că o lovitură limitată este ceva ce ia în considerare.
„Cred că pot spune că iau în considerare”, a spus el la Casa Albă.
Dacă o astfel de acțiune ar convinge Teheranul să încheie un acord, sau i-ar întări hotărârea de a rezista diplomației americane, este discutabil. Mulți oficiali regionali au declarat că nu cred că Iranul se va întoarce rapid la masa negocierilor dacă SUA ar efectua un atac, indiferent de amploare.
Orice atac în interiorul Iranului riscă, de asemenea, represalii asupra activelor americane din Orientul Mijlociu, lucru despre care oficialii l-au avertizat în repetate rânduri pe Trump în timpul briefing-urilor din ultimele săptămâni. Iranul a avertizat că bazele militare americane ar putea deveni ținte dacă este atacat. Țara a ripostat după atacurile din iunie asupra instalațiilor sale nucleare, deși niciun soldat american nu a fost ucis.
Personalul militar american din regiune este pregătit să execute o serie de operațiuni în cazul în care Trump va da ordinul. Armata americană are resursele necesare pentru a executa oricare dintre opțiunile potențiale de atac și a făcut pregătiri logistice în cazul în care Trump va da un ordin final, potrivit unei surse familiarizate cu planificarea.
„Aceasta include cartografierea armelor specifice care ar urma să fie utilizate asupra diferitelor seturi de ținte și analizarea momentului posibilelor ieșiri ale aeronavelor pe baza planurilor care au fost elaborate”, a declarat sursa.
Opțiunea 3: O lovitură mai amplă împotriva regimului
Dacă diplomația eșuează, Trump ar putea lansa o operațiune mult mai amplă menită să răstoarne regimul iranian. Există deja suficientă putere de foc poziționată în jurul Iranului pentru a pune în aplicare chiar și cele mai extreme opțiuni disponibile președintelui, potrivit unei surse familiarizate cu situația.
Aceasta ar putea include o serie de atacuri simultane împotriva diverselor ținte sau valuri multiple de atacuri, a declarat sursa. Aceste ținte ar putea include un amestec de lideri iranieni sau componente legate de regim, personal militar sau instalații, inclusiv sisteme de apărare aeriană, situri de producție de rachete și instalații nucleare.
„IRGC, a cărui misiune este de a menține dominația islamică în Iran, va fi aproape sigur ținta oricărei operațiuni militare. Mai complicată ar fi chestiunea modului de a viza guvernul sau liderii religioși autoproclamați”, a declarat sursa.
Președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și alți lideri militari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la amploarea, complexitatea și potențialul de pierderi americane care ar putea rezulta dintr-o operațiune militară majoră și extinsă împotriva Iranului, potrivit mai multor surse familiarizate cu situația.
El și alții din cadrul Pentagonului au avertizat, de asemenea, cu privire la presiunea potențială pe care o astfel de operațiune ar putea-o pune asupra militarilor și a activelor desfășurate în regiune, precum și cu privire la modul în care o campanie militară prelungită ar putea afecta și mai mult stocurile de arme ale SUA, în special în ceea ce privește armele utilizate în sprijinul Israelului și Ucrainei, au declarat sursele.
Nu a fost imediat clar în ce măsură Caine i-a adus aceste îngrijorări direct lui Trump, dar președintele a declarat, în aceeași postare de luni pe Truth Social: „Caine, ca noi toți, ar dori să nu vadă război, dar, dacă se va lua o decizie de a lupta împotriva Iranului la nivel militar, este de părere că va fi ceva ușor de câștigat”.
Totuși, orice atac menit să amenințe serios viitorul regimului depinde, în mare parte, de înțelegerea a ceea ce urmează. Administrația Trump nu pare să aibă o imagine clară despre cine ar înlocui conducerea dacă SUA reușesc să schimbe regimul, iar vizibilitatea sa în cadrul grupurilor de opoziție din țară pare limitată.
Nici Trump nu a primit nicio garanție fermă că o operațiune militară americană masivă în Iran ar duce la înlăturarea regimului. Această lipsă de certitudine a influențat sesiunile intense din Sala de Situații a Casei Albe din ultimele zile, în care Trump își dezbate opțiunile.
Mulți din echipa lui Trump sunt plini de speranță, poate chiar optimiști, că diplomația va triumfa, chiar dacă liniile directoare ale unui acord acceptabil sunt încă neclare. Alții au insistat că Iranul este grav slăbit și că acum este momentul să acționăm.