Publicația de investigații Sistema a dezvăluit într-un amplu material jurnalistic modul în care cetățeni din Cuba și Sri Lanka au fost recrutați pentru a se înrola în armata rusă și a lupta în Ucraina. Potrivit anchetei, în spatele rețelei s-ar fi aflat două femei din orașul Riazan, Rusia - o agentă de turism și o coafeză - care ulterior au fost arestate pentru furt și trimise chiar ele pe front.
Primele informații despre recrutarea cetățenilor cubanezi pentru războiul din Ucraina au apărut în septembrie 2023, când guvernul Cubei a anunțat că a descoperit o rețea de trafic de persoane implicată în acest proces. Au fost arestați 17 suspecți, iar autoritățile au declarat că atât cubanezii care trăiau în Rusia, cât și cei din Cuba, erau vizați de recrutori.
În octombrie 2025, autoritățile americane au estimat că între 1.000 și 5.000 de cubanezi luptau deja în Ucraina, scrie site-ul Meduza.
În mai 2024, guvernul din Sri Lanka a lansat o investigație similară, după ce Ministerul de Externe a primit sute de plângeri de la cetățeni care afirmau că au fost păcăliți cu promisiuni false de salarii mari și cetățenie rusă. Oficialii au confirmat primirea a 455 de sesizări, dar au admis că numărul real al celor recrutați este probabil mult mai mare.
În 2023, presa cubaneză a relatat povestea a doi tineri, Alex Vega și Andorf Velasquez, care au plecat spre Rusia crezând că vor lucra în construcții, dar au fost trimiși pe front. Ei au semnat contracte pentru „săparea de tranșee” și alte munci manuale, fără nicio mențiune despre participarea la lupte.
O femeie cubaneză și două rusoaice i-au ajutat să cumpere biletele și să pregătească actele. Potrivit lor, în același avion spre Moscova se aflau aproximativ 200 de cubanezi, toți convinși că merg să muncească legal.
La aeroport, grupul a fost întâmpinat de o femeie rusă și de un soldat cubanez care le-au oferit contracte pe un an cu armata rusă, promițându-le salarii de 200.000 de ruble pe lună (circa 2.500 dolari) și cetățenie rusă pentru ei și familiile lor. Pașapoartele le-au fost confiscate „pentru procesarea cetățeniei”. După semnarea documentelor, tinerii au fost trimiși într-un centru de instruire militară și apoi pe frontul din Ucraina.
Afacerea „Cubanezi în Moscova”
Unul dintre canalele de recrutare a fost grupul de Facebook „Cubanos en Moscú” („Cubanezi în Moscova”), unde majoritatea mesajelor de recrutare erau postate pw un cont numit Yelena Shuvalova. Ea oferea exact aceleași beneficii promise lui Vega și Velasquez: salariu mare și cetățenie rusă.
Într-un interviu acordat în 2023 pentru The Moscow Times, Shuvalova recunoștea că ajută la „aranjarea contractelor”, inclusiv pentru migranți fără acte.
Cine era de fapt „Yelena Shuvalova”
Jurnaliștii de la Sistema au identificat-o pe „Yelena Shuvalova” ca fiind, de fapt, Yelena Smirnova, o femeie de 41 de ani din Riazan, fostă agentă de turism care vorbește șase limbi, inclusiv spaniola și portugheza.
Potrivit anchetei, copiii ei din prima căsătorie au fost îngrijiți de o bonă cubaneză, iar tatăl Elenei s-ar fi căsătorit ulterior cu aceasta pentru a o ajuta să obțină rezidență legală în Rusia. În 2022, Smirnova însăși s-ar fi căsătorit cu tatăl copiilor bonei, un bărbat cubanez, pentru a-i facilita obținerea cetățeniei ruse.
Până în 2023, Smirnova ar fi început să recruteze cetățeni din Cuba și Sri Lanka aflați în căutarea unui loc de muncă, conectându-i cu oficiali ai armatei ruse care ofereau contracte militare. Ea le plătea biletele de avion, transportul și cazarea în Rusia, urmând să fie rambursată după ce aceștia semnau contractele.
Recruții își semnau documentele la centrul militar din Riazan, dar unii au refuzat ulterior să o plătească, după ce au realizat că fuseseră înșelați și trimiși pe front. Alții au declarat că nu și-au primit integral salariile și bănuiau că femeile le rețineau o parte din bani.
În aprilie 2024, mai mulți cubanezi au depus plângeri la poliție, iar Smirnova a fost arestată pentru furt și plasată în arest preventiv.
Peste 3.000 de străini trimiși la război
Într-o scrisoare adresată Avocatului Poporului din Rusia, avocatul Elenei Smirnova a susținut că aceasta a trimis peste 3.000 de cetățeni străini să lupte în Ucraina – cifră confirmată și de o cunoștință a femeii.
Apărarea a negat acuzațiile de furt, afirmând că banii retrași de Smirnova din conturile recruților au fost donați soldaților ruși sub formă de „ajutor umanitar”. Avocatul a mai susținut că cei 11 cubanezi care au denunțat-o la poliție ar fi făcut-o „sub presiunea autorităților”.
A doua femeie implicată, Olga Șiliaieva, în vârstă de 40 de ani, a fost și ea arestată. Soțul acesteia este militar, iar în 2023, când s-a întâlnit cu Smirnova, lucra part-time ca frizeriță. Cele două s-au cunoscut întâmplător în fața unui restaurant fast-food din Riazan.
Smirnova i-ar fi propus să o ajute să „legalizeze” statutul familiilor străinilor veniți în Rusia. Ulterior, Șiliaieva a început să gestioneze și contractele de recrutare. Potrivit martorilor, cele două femei petreceau aproape tot timpul la centrul de recrutare din Riazan, de unde trimiteau zilnic 30–40 de persoane pe front.
Din arest direct pe front
În timp ce se afla în detenție, Smirnova ar fi „pierdut încrederea în corectitudinea anchetei” și ar fi cerut în scris să fie trimisă ea însăși pe front. Scrisoarea avocatului ei, datată 23 octombrie 2024, confirmă acest lucru.
O cunoștință comună a declarat pentru Sistema că ambele femei erau acum în unitatea de asalt „Storm V”, formată din deținuți recrutați pentru război.
Șiliaieva ar fi spus că trimiterea lor la război a fost o răzbunare din partea oficialilor militari, după ce ea ar fi ajutat câțiva cubanezi să conteste concedieri ilegale.
Sora acesteia a scris ulterior pe rețeaua VKontakte că Olga a fost „trimisă la război sub pretexte false” și că ar fi fost dislocată în satul Zaitseve, în regiunea Luhansk, unde s-ar afla un centru ilegal de detenție pentru soldați ruși care au refuzat să lupte.
Nici Șiliaieva, nici Smirnova nu au răspuns solicitărilor de comentarii trimise de publicația Sistema.