Antena 3 CNN › Mediu › „Copacul anti-foamete” ar putea hrăni milioane de oameni. Atunci de ce este cultivat doar într-un singur loc?

„Copacul anti-foamete” ar putea hrăni milioane de oameni. Atunci de ce este cultivat doar într-un singur loc?

R.M.
3 minute de citit Publicat la 23:02 03 Oct 2026 Modificat la 23:02 03 Oct 2026
Planta poate ajunge la o înălțime de 10 metri și face parte din aceeași familie cu bananele. Sursă foto: Getty Images

O plantă de care foarte puțini oameni au auzit ar putea hrăni milioane de oameni. Enset, supranumită „arborele împotriva foametei”, „banana cu steroizi” sau „planta-minune”, poate ajunge la o înălțime de 10 metri și este cultivată aproape exclusiv în Etiopia, potrivit CNN.

În Etiopia, enset este o sursă de hrană pentru peste 20 de milioane de oameni din Etiopia, însă este aproape necunoscută în restul lumii. 

Planta poate ajunge la o înălțime de 10 metri și face parte din aceeași familie cu bananele.

Pentru oamenii de știință care studiază enset, lipsa de interes pentru această plantă este greu de înțeles. Biologul britanic James Borrell, specializat în conservarea biodiversității, spune că planta este extrem de rezistentă și se poate adapta la o varietate de condiții.

„În ceea ce privește versatilitatea și capacitatea de adaptare, este uimitoare”, a declarat Borrell pentru CNN.

El spune că nu auzise de enset până în anul 2017, atunci a început să lucreze la Grădinile Botanice Regale Kew din Londra, una dintre cele mai importante colecții de plante din lume.

Acolo a descoperit că planta este cultivată aproape exclusiv în Etiopia și este folosită ca aliment. 

Chiar și acolo este cultivată într-o zonă restrânsă, în regiunile muntoase din sud-vestul țării. 

O plantă uriașă

Fermierii o cresc la altitudini cuprinse între 1.500 și 3.000 de metri, unde plantele pot ajunge să semene cu niște copaci, având frunze verzi care ating până la 5 metri lungime.

Cu toate că poate fi descrisă ca fiind un copac datorită înălțimii sale, planta nu are însă trunchi lemnos. Este, de fapt, o plantă erbacee uriașă, înrudită cu banana. 

„Trunchiul” este format din straturi de frunze suprapuse, iar partea subterană este o structură groasă, asemănătoare unui tubercul.

Aceste părți ale plantei sunt mărunțite, amestecate cu drojdie și lăsate la fermentat în gropi săpate în pământ. Din enset sunt obținute apoi produse alimentare care reprezintă o parte importantă din dieta populației din regiunile în care planta este cultivată.

Fructele însă, care sunt de culoare galbenă sau portocalie, pline mai mult de semințe negre și tari decât de miez, sunt necomestibile, motiv pentru care planta este cunoscută și sub numele de „banană falsă”.

Ar putea fi cultivată pe suprafețe vaste din Africa de Sud și de Est

De asemenea, planta se poate adapta foarte ușor și este versatilă din punct de vedere climatic, astfel că ar putea fi cultivată pe suprafețe vaste din Africa de Sud și de Est, conform unui studiu de modelare a ariei de distribuție din 2021, la care a contribuit Borrell. 

Suprafețele actuale de cultivare ar putea fi extinse de 12 ori pentru a hrăni până la 111,5 milioane de oameni în plus în Africa subsahariană, o regiune în care insecuritatea alimentară și nutrițională este în creștere, se mai arată în studiu.

Totuși, dacă ensetul a avut un succes atât de mare într-o parte a Etiopiei, de ce nu a stârnit aproape deloc interes în alte părți? Este un mister care continuă să-l nedumerească chiar și pe unul dintre cei mai mari susținători ai acestei plante.

„Când o cultură are un succes atât de mare precum ensetul, pe o suprafață redusă, aceasta se răspândește în întreaga lume, sau așa ar trebui.

Nu-mi vine în minte nicio altă cultură care să fie atât de omniprezentă în locul din care provine, unde fiecare fermier o cultivă în această regiune de 300 de kilometri, dar dacă te duci în Kenya, Tanzania sau Uganda și întrebi: «Știați că se poate mânca asta?», oamenii te privesc pur și simplu cu o expresie goală. Este cu adevărat ciudat”, a spus Borrell.

Alte țări care doresc să cultive enset ar putea să-l importe din Africa de Est și de Sud, dar aceste soiuri sălbatice ar fi „destul de inutile” pentru hrană, în comparație cu cultura domesticită din Etiopia, a mai explicat Borrell.

Citește mai multe din Mediu
» Citește mai multe din Mediu
TOP articole