Criza din ATI de la Spitalul „Marie Curie”: 5 paturi au fost scoase temporar din activitate. Medic: „Mai bine să nu-i văd murind aici”

Conducerea Spitalului „Marie Curie” din Capitală a decis să solicite scoaterea temporară din activitate a cinci locuri din secția de Terapie Intensivă Nou-născuți. Motivul: numărul insuficient de asistente medicale, după ce șapte dintre ele și-au dat demisia. Șeful secției, medicul Cătălin Cîrstoveanu, a explicat, la Antena 3 CNN, cum s-a ajuns într-o asemenea situație.

Ce fel de pacienți sunt în secție

Cîrstoveanu a insistat că situația nu poate fi comparată cu alte secții, pentru că aici pacienții sunt în stare critică.

„Lucrurile sunt mai simple acolo unde nu sunt situații critice, unde pacienții nu sunt în stare critică. Ori la noi, aici, pacienții sunt în situație critică. De exemplu, îl iei din sala operatorie, iese pe ECMO, iese din sala operatorie cu toracele deschis, iese cu două-trei insuficiențe de organ. Lucrurile sunt extrem de complicate și, cum spuneam și altor colegi ai dumneavoastră, nu îi dai un Nurofen sau o injecție cu ampicilină copilului, ci lucrurile sunt super grave”, a declarat acesta.

Nu sunt suficiente asistente

Medicul a precizat că deficitul nu este la nivelul corpului medical. 

„ Lucrurile sunt mai grave în zona asistentelor, pentru că noi suntem mai mulți doctori. Sunt doctori tineri, sunt doctori rezidenți, sunt doctori specialiști tineri cărora le place să muncească, să stea la spital. Numai că eu acum, în două gărzi, într-o seară, am ieșit pe hol, eram la un copil grav și am zis să vină o asistentă, dar strigam la mine însumi, înțelegeți, pentru că asistenta mea era la un alt pat, cu un pacient foarte grav, instabil” – dr. Cătălin Cîrstoveanu.

Cifrele: ce spune legea și ce se întâmplă în realitate

Legislația din România prevede un raport strict între numărul de asistente și numărul de pacienți în terapie intensivă. Secția nu îl respectă – nu din alegere, ci din lipsă de personal.

„Haideți să vă spun: după legislația românească, ar trebui să am o asistentă la fiecare pacient sau la maximum doi. Noi avem la patru, cinci și uneori la șase, ceea ce este foarte grav. Ar trebui în acest moment ca în acest loc să fie 13 asistente. Asta ar trebui să se întâmple. Noi avem cinci-șase, iar dacă în luna august se întâmplă ceva cu vreo asistentă, nu putem să facem graficul de îngrijiri” – dr. Cătălin Cîrstoveanu

Efectul de domino este simplu, explică medicul: „pleacă în concediu de maternitate sau se îmbolnăvesc. Munca devine extrem de grea pentru cele care rămân și oricum este foarte grea, pentru că noi nu respectăm legislația din România”.

De ce s-a ajuns la scoaterea paturilor din activitate

Decizia de a reduce temporar capacitatea secției a fost, în explicația medicului, o măsură de evitare a riscului.

„Când lucrurile sunt grave, ne ducem la ora 2:00 să luăm pacientul din sala operatorie sau, uneori, sunt pacienți resuscitați. Se întâmplă lucruri foarte grave și, pentru că nu vrem să-i punem la risc... și-au dat demisia. Încă două, au plecat șapte, și pentru că nu vrem să cedăm unor incidente grave pe cei care mai rămân aici, am spus: «Mai bine să nu-i văd murind aici și să știu că se întâmplă în altă parte». Asta este, foarte simplu” – dr. Cătălin Cîrstoveanu.

Nouă copii pe lista de așteptare, un singur loc liber

În camera din care a vorbit, medicul are un ecran pe care vede cazurile grave aflate în așteptare la nivel național. Întrebat câte sunt în acel moment: „Păi avem nouă pe lista de așteptare și avem un singur loc unde să ne gândim pe care îl aducem acuma. Și colegii au spus: «Hai să-l aducem pe cel de la Pitești!». Probabil asta este ceea ce facem acum”.

Memorandumul blocat

Angajările în sistemul public sunt blocate, iar sănătatea beneficiază de o excepție – care se acordă însă printr-un memorandum. În cazul secției de la „Marie Curie”, acest document stă blocat de peste o lună.

Întrebat cui ar trebui să se adreseze, medicul a răspuns că problema este lipsa unei abordări diferențiate între spitale.

„Eu cred că sunt spitale și spitale în țara aceasta. Eu cred că trebuie gândit diferențiat. Sunt spitale la care, dacă ai tăiat ceva, înseamnă o viață. Nu știu ce înseamnă o viață pentru cineva care ne conduce astăzi. Nu știu dacă este un damage colateral al situației critice în care se află țara, dar pentru mine, ca medic, eu nu pot să accept așa ceva”, explică medicul.

Deși cazul a devenit public, medicul spune că nu a fost contactat de nicio autoritate.

„Nu, nu ne-a căutat nimeni pe noi, nici nu am pretenția la așa ceva. Am pretenția să îl caute pe directorul meu. Mai am pretenția ca și colegii noștri – dintre care, v-am spus, cunosc întâmplător pe unii și sunt oameni rezonabili – să se implice, dar cred că nu știu în detaliu ceea ce se întâmplă. Eu cred că nu știu foarte bine ceea ce se întâmplă și cred că ar trebui să se aplece cu mare atenție asupra modului în care tăiem și ce tăiem”, adaugă doctorul Cîrstoveanu.

Medicul a încheiat cu o întrebare despre logica finanțării sistemului: „Noi punem bani, și eu pun bani pentru sănătate. Toată lumea pune bani pentru sănătate. Cum este alcătuit acest buget al țării? Nu înțeleg. Noi punem bani la o Casă, la o «bancă», și «banca» aceasta plătește tratamentul meu. Cum de nu sunt bani acolo?”