Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii critică dur comitetul înființat de premeirul Ilie Bolojan pentru a analiza legislația din justiție. Judecătorii CSM au participat la ședința de miercuri de la Guvern, iar acum spun că textele de lege sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și au scopuri nedeclarate.
„La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției”.
Judecătorii CSM susțin că discuțiile purtate nu au vizat aspecte legislative, ci teme administrative care nu intră în atribuțiile comitetului și care țin de competența altor structuri din sistemul judiciar. „Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției”.
În același timp, Secția pentru judecători reclamă lipsa de transparență a proiectelor legislative ce ar urma să fie analizate în cadrul comitetului. „Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.” Judecătorii oferă și un exemplu de propunere considerată problematică, care ar produce efecte contrare scopului declarat: „Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv”.
CSM arată că întâlnirea de la Guvern nu a lămurit întrebări esențiale legate de obiectivul, funcționarea și legitimitatea comitetului. „Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa.” De asemenea, nu au fost clarificate criteriile de selecție a participanților și modul de stabilire a agendei: „Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă”.
Secția pentru judecători subliniază caracterul ambiguu al bazei de constituire a comitetului, în lipsa unui temei normativ clar. „Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar.” În opinia judecătorilor, această ambiguitate transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.
În aceste condiții, judecătorii avertizează că participarea la acest comitet ar putea conferi o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate. „Participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”.
Totodată, Secția pentru judecători precizează că nu refuză dialogul privind reforma justiției, dar insistă ca acesta să aibă loc într-un cadru clar și legal. „Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (...), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.
O nouă reuniune a Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției a avut loc miercuri la Palatul Victoria, de la ora 14.00, a transmis Guvernul.
Pe 23 decembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan a participat la prima reuniune a Comitetului pentru dialog instituțional privind reforma justiției, unde a subliniat necesitatea cooperării între autorități, magistrați și societatea civilă, pentru a găsi soluții legislative concrete care să îmbunătățească funcționarea sistemului judiciar.
Cele mai invocate teme, spune Executivul, au fost procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, procedurile de delegare și detașare a magistraților.