Cum a ajuns un vechi oraș al azbestului în centrul războiului dintre SUA și China pentru pământuri rare

Timp de zeci de ani, orașul izolat Minacu, din Brazilia, a prosperat datorită minei de azbest, ultima de acest fel din Americi. Însă legăturile azbestului cu boli grave au dus la interzicerea materialului în tot mai multe țări și la declinul industriei. Astăzi, localitatea aflată în interiorul Braziliei se află în centrul unei curse globale pentru pământurile rare, minerale esențiale pentru industria electronică, energia curată și tehnologiile de apărare. Aceste resurse au devenit și un punct important de dispută în războiul comercial dintre Statele Unite și China, scrie Financial Times.

Într-o zonă sălbatică, cu dealuri verzi și văi, un grup minier susține că deține singura exploatare din afara Asiei care extrage la scară industrială unele dintre cele mai rare tipuri de astfel de metale. Proiectul beneficiază și de sprijin financiar din partea Washingtonului.

Locuitorii speră că mina va readuce prosperitatea în această comunitate cu aproximativ 27.000 de oameni, situată în statul tropical Goias. De când producția comercială de pământuri rare a început aici, în urmă cu aproximativ doi ani, noi locuitori au început să sosească din nou, spune primarul din Minaçu, Carlos Alberto Lereia.

"Este un câștig uriaș. Locul era pe cale să devină un oraș-fantomă", a declarat el. "Este ca și cum te-ai îneca și, dintr-odată, apare o frânghie, trebuie să o prinzi."

Brazilia deține a doua cea mai mare rezervă de pământuri rare din lume, după China

Această speranță reflectă optimismul mai larg privind potențialul Braziliei de a deveni un actor important într-un sector strategic. Deși producția țării este încă redusă, Brazilia deține a doua cea mai mare rezervă de pământuri rare din lume, după China, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS).

Pământurile rare reprezintă un grup de 17 elemente metalice necesare în cantități mici pentru numeroase aplicații de înaltă tehnologie. Ele sunt relativ răspândite în scoarța terestră, însă sunt dificil de extras și separat.

China controlează o mare parte din exploatarea mondială a pământurilor rare și deține aproape un monopol asupra procesării lor. Beijingul a restricționat anul trecut exporturile acestor materiale, ca represalii la tarifele impuse de președintele Donald Trump, ceea ce a intensificat căutarea unor noi surse.

Această căutare i-a adus pe americani la Minacu, unde proprietarul minei, compania Serra Verde, își extinde operațiunile. "Obiectivul este să devenim o alternativă occidentală pentru producția de pământuri rare", a declarat Pedro Burnier, directorul pentru sustenabilitate al companiei, în cadrul complexului minier, în care au fost investite peste 1 miliard de dolari.

USA Rare Earth, companie în care guvernul american deține o participație minoritară, a anunțat în aprilie o tranzacție de 2,8 miliarde de dolari pentru preluarea companiei Serra Verde, cu sediul în Elveția. "Restul lumii va avea acum acces la pământurile rare grele de care, sincer, suntem cu toții prea dependenți de China în prezent", a declarat pentru Financial Times Barbara Humpton, fost director general al USA Rare Earth.

Proiectul a obținut și împrumuturi de peste 500 de milioane de dolari de la US International Development Finance Corporation, instituție publică americană de finanțare.

Mina a devenit un element esențial al eforturilor Statelor Unite de a reduce dependența de China în ceea ce privește aceste minerale, datorită prezenței a două dintre cele mai importante pământuri rare grele: disproziul și terbiul. Acestea sunt numite "grele" datorită masei lor atomice mai mari și sunt folosite în magneți puternici pentru rachete ghidate, motoare de mașini electrice și turbine eoliene, contribuind la menținerea proprietăților magnetice la temperaturi ridicate.

"În prezent, acestea sunt cele mai valoroase", a declarat Burnier.

Până anul viitor, Serra Verde își propune să asigure mai mult de jumătate din oferta de pământuri rare grele produsă în afara Chinei. Totuși, ținta companiei, de 6.400 de tone de oxizi de pământuri rare, reprezintă doar o mică parte din producția mondială totală, de aproximativ 390.000 de tone în 2025, potrivit datelor USGS.

În timpul construcției minei, compania a semnat contracte pe termen lung cu cumpărători din China, reflectând lipsa unor capacități de procesare în alte regiuni ale lumii. Ulterior, durata contractelor a fost redusă. În prezent, Serra Verde are un acord pe 15 ani pentru a-și vinde producția unei entități susținute de guvernul american și de capital privat. Aceasta va distribui ulterior stocurile către procesatori și va garanta prețuri minime în cazul în care China inundă piața cu aceste materiale.

"Costurile aici sunt mai mari decât în China, posibil din cauza atenției mai mari acordate protecției mediului", a declarat Fernando Landgraf, profesor de inginerie metalurgică la Universitatea din São Paulo.

Oficialii americani urmăresc de mult timp mineralele critice din Brazilia

Însă, în contextul deteriorării relațiilor diplomatice dintre SUA și Brazilia din cauza disputelor comerciale și politice, acordul privind vânzarea producției Serra Verde reduce puterea de negociere a Brasiliei în relația cu Washingtonul, potrivit lui Rob Muggah, cofondator al Institutului Igarapé din Rio de Janeiro.

"Cea mai serioasă îngrijorare este că acordul ar putea priva Brazilia de materia primă necesară pentru dezvoltarea propriei industrii de pământuri rare", a adăugat Muggah.

Înaintea candidaturii pentru un nou mandat, la alegerile din octombrie, președintele de stânga LLula da Silva a prezentat resursele minerale drept o chestiune de suveranitate națională. El vrea ca Brazilia să dezvolte produse cu valoare adăugată pe baza acestor minerale, în loc să exporte doar materii prime. Principalul său rival, senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro, a promis o cooperare mai strânsă cu Statele Unite în domeniul acestor metale.

Serra Verde spune că desfășoară deja activități importante de procesare în Minacu, transformând argilele extrase în materiale intermediare care conțin atât pământuri rare ușoare, cât și grele.

Următoarea etapă industrială, separarea elementelor și obținerea unor oxizi individuali cu grad ridicat de puritate, este însă mult mai dificilă. Companii din Europa, America de Nord și Australia intenționează să construiască noi rafinării.

Cu puțin teren agricol și o industrie locală limitată, locuitorii din Minacu speră că pământurile rare vor ajuta regiunea să se dezvolte. Moștenirea industriei azbestului este însă încă vizibilă, sub forma unor dealuri artificiale de deșeuri miniere care domină străzile orașului.

Închiderea definitivă a minei este considerată inevitabilă

Mina a fost înființată în anii 1960 și a fost închisă și redeschisă de mai multe ori după ce Curtea Supremă a Braziliei a interzis utilizarea azbestului în 2017.  

Thais Oliveira, proprietara unei gelaterii, își amintește exploziile de dinamită și poveștile mamei sale despre praful care se așeza peste oraș. Vânzările magazinului ei au crescut cu aproximativ un sfert de când Serra Verde și-a început activitatea.

"Orașul era mort și nu vedeai pe nimeni pe străzi. Acum începe să revină la ceea ce era înainte", a spus femeia în vârstă de 33 de ani, mamă.

Nu toți locuitorii sunt însă mulțumiți. Mai mulți oameni au spus că unele pâraie din apropierea minei Serra Verde au căpătat uneori o culoare neobișnuită, cu urme uleioase, după ploile puternice de la deschiderea minei. Fermierul Anibal de Oliveira, în vârstă de 77 de ani, a declarat: "Apa care se scurge este murdară. Apa devine roșiatică pentru că solul de acolo este roșu."

Serra Verde a declarat că tratează "cu maximă seriozitate orice posibil impact asupra mediului" și că lucrează îndeaproape cu autoritățile pentru identificarea și reducerea problemelor. Compania a primit o amendă după ce a raportat singură defrișări fără autorizație realizate în 2023.

Compania minieră are 600 de angajați direcți și sute de subcontractori, însă unii locuitori se întreabă cât de mult vor ajunge beneficiile noii industrii la nivelul comunității. Nathanael Pereira Rodrigues, recepționer la un hotel, a urmat un curs pentru a deveni șofer de camion, sperând să obțină un loc de muncă la mină, dar încă nu a fost chemat.

"Vor doar forță de muncă calificată, cu doi sau trei ani de experiență", a spus tânărul de 23 de ani, care urmează să devină tată. "Este frustrant, dar nu voi renunța."

În ciuda atenției tot mai mari acordate pământurilor rare din Brazilia, povestea Serra Verde, aproximativ 15 ani de la primele cercetări până la primul transport de minereu, arată cât de mari sunt obstacolele birocratice și financiare pentru astfel de proiecte. Alte mine sunt în dezvoltare, însă antreprenorii se plâng adesea de lipsa finanțării și de durata procesului de obținere a autorizațiilor de mediu.

Chiar și așa, primarul Carlos Alberto Lereia rămâne optimist: "Brazilia va deveni un jucător important pe piața pământurilor rare."