Cum a răspuns Ursula von der Leyen la scrisoarea PPE și Renew de suspendare a banilor din PNRR din cauza „amendamentului Fritz”

Comisia Europeană va verifica Legea ANI atunci când România va cere oficial ultima tranșă din banii din PNRR, a spus Ursula von der Leyen, în răspunsul la scrisoarea trimisă de grupurile PPE și Renew pentru suspendarea banilor care i-ar reveni României pentru îndeplinirea acestui jalon. Președinta Comisiei Europene a precizat că este „pe deplin de acord” cu „importanța primordială a respectării principiilor statului de drept”, iar dacă se va ajunge la concluzia că un anumit articol din lege încalcă „relevant” legislația UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată”. 

„Având în vedere importanța chestiunii, am reamintit, de asemenea, autorităților române responsabilitățile care le revin în acest sens. În cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că articolul X din proiectul de lege implică o încălcare relevantă a legislației UE aplicabile, Comisia ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia dispune de mijloacele necesare pentru a aborda încălcările dreptului Uniunii, inclusiv prin inițierea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE”, a precizat Ursula von der Leyen. 

Antena 3 CNN a obținut răspunsul Ursulei von der Leyen la scrisoarea trimisă de grupurile PPE și Renew la data de 24 august. 

Acest răspuns a venit după ce două dintre cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European, PPE și Renew Europe, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata a 770 de milioane de euro către România dacă noua lege privind integritatea nu este modificată. 

Solicitarea a apărut într-o scrisoare semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer, trimisă pe 24 august Ursulei von der Leyen.

Cei doi au cerut Comisiei Europene să transmită rapid Bucureștiului că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Totuși, amendamentul contestat de PNL și USR a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională a României (CCR) și a fost votat, din nou, de Parlament. 

Iată răspunsul integral al Ursulei von der Leyen: 

„Vă mulțumesc pentru scrisoarea dumneavoastră, în care ați ridicat aspecte importante legate de adoptarea în România a proiectului de lege privind modificarea și completarea anumitor acte normative în domeniul integrității, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept. Sunt pe deplin de acord cu importanța primordială a respectării principiilor statului de drept. Proiectul de lege este legat de obiectivul-etapă 431 privind intrarea în vigoare a actului juridic de actualizare a cadrului legislativ în materie de integritate din Planul național de redresare și reziliență al României.

Etapa 431 este inclusă în cea de-a șasea și ultima cerere de plată care urmează să fie depusă de autoritățile române în cursul lunii septembrie. Serviciile Comisiei mențin un contact regulat la nivel tehnic cu autoritățile române și monitorizează acest proces legislativ. Comisia va putea evalua îndeplinirea etapei 431 numai după ce România va depune în mod oficial cererea de plată corespunzătoare și documentele justificative aferente. Evaluarea, la fel ca în cazul tuturor celorlalte etape și obiective, se va efectua pe baza descrierii etapei și a măsurii relevante incluse în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, ținând seama, de asemenea, de contextul și scopul acesteia, pe aceeași bază ca și pentru toate celelalte state membre.

În conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), statul membru are responsabilitatea de a lua măsurile adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă legislația aplicabilă a Uniunii și legislația națională. În cadrul evaluării sale, Comisia analizează, de asemenea, dacă dispozițiile legale adoptate pentru îndeplinirea cerințelor privind etapele și obiectivele respective implică vreo încălcare relevantă a legislației aplicabile a Uniunii care ar putea compromite îndeplinirea satisfăcătoare a acestor etape și obiective. Vă pot asigura că astfel de analize sunt efectuate cu cea mai mare atenție, implicând o coordonare strânsă cu toate serviciile relevante ale Comisiei.

Având în vedere importanța chestiunii, am reamintit, de asemenea, autorităților române responsabilitățile care le revin în acest sens. În cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că articolul X din proiectul de lege implică o încălcare relevantă a legislației UE aplicabile, Comisia ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia dispune de mijloacele necesare pentru a aborda încălcările dreptului Uniunii, inclusiv prin inițierea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE. 

În încheiere, doresc să reafirm că Comisia va continua să-și îndeplinească rolul de gardian al tratatelor și nu va ezita să ia orice măsuri necesare pentru a apăra dreptul Uniunii și valorile pe care se întemeiază Uniunea noastră, după caz”.

Intervenții la Bruxelles

Parlamentul European ar putea vota o rezoluție de condamnare a încălcării statului de drept de către România, la inițiativa eurodeputaților din grupul Renew, după ce Dominic Fritz a rămas fără mandatul de primar. După scrisoarea în care grupurile PPE și Renew i-au cerut Ursulei von der Leyen să taie banii din PNRR pentru Legea ANI, la Bruxelles, au avut loc săptămâna aceasta două ședințe ale Grupul de Monitorizare pentru Democrație privind „amend