Curtea Constituțională a României a transmis, joi, un comunicat de presă în care explică decizia privind declarațiile de avere și de interese care trebuie depuse de demnitari și funcționari publici. Astfel, în ce privește eliminarea veniturilor și bunurilor soților și copiilor majori din aceste declarații, judecătorii au explicat că fiind vorba de o declarație pe proprie răspundere care angajează răspunderea penală a celui care o completează, ea nu poate fi făcută decât în nume propriu. Mai exact, spune Curtea, o persoană nu poate fi trasă la răspundere din punct de vedere penal pentru ce a declarat o altă persoană.
În ce privește al doilea articol declarat neconstituțional din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, prin care funcționarii publici și demnitarii erau obligați să-și facă publice aceste declarații, CCR a precizat că era încălcat dreptul la viață privată și protecția datelor personale din legislația europeană și a apreciat că „este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”.
Ce a decis CCR
Cu unanimitate de voturi, judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate și a
constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Art 3, alin. 2:
„(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”
Judecătorii au explicat că acest articol contravine articolului 1, aliniatul 5 din Constituție „prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege
trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității”.
Mai exact, CCR spune că o persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru ce declară o altă persoană.
„Deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declarațiile altei persoane.
Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere”, se arată în comunicatul CCR.
În aceași ședință, CCR a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010
sunt neconstituționale.
Mai exact, declarațiile de avere nu mai trebuie publicate, ci trimise direct Agenției Naționale de Intergritate care nu le mai publică nici ea, ci doar le verifică.
„În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea
nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1
alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală.
În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim.
Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, a transmis CCR.
Judecătorii atrag atenția că decizia lor nu trebuie „să aibă ca efect eliminarea
obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie
înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit
competențelor prevăzute de lege.”
Ce urmează după decizia CCR
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În 30 de zile, Parlamentul trebuie să devină asupra acestei legi și să elimine articolele care au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.