Curtea Constituţională a României a respins luni reforma pensiilor speciale, argumentânt că "lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție". Curtea subliniază că "Guvernul este obligat să respecte termenul", potrivit unui comunicat de presă al CCR.
"Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție. Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție", a transmis CCR luni seară.
Astfel, privind criticile de neconstituţionalitate extrinseci primite, Curtea a constat că "Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a respecta termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului de la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM)"
"Angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.
Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu.
De vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta", se arată în comunicat.
Avizul CSM trebuie dat, potrivit legii, în maximum 30 de zile, dar jurisprudența CCR a precizat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie "rezonabil".
CSM a luat act pentru prima dată de prevederile acestei legi pe 29 iulie, când, în virtutea colaborării instituționale, i-a fost prezentat un tabel cu principalele modificări și i-a fost solicitat un punct de vedere. CSM a refuzat însă să-l exprime, pe motiv că nu dorește să analizeze decât proiecte de lege ca atare, și nu drafturi.
O solicitare oficială din partea Guvernului a fost transmisă pe 22 august, iar pe 29 august, Guvernul a adoptat în ședință proiectul pe care și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.