Într-o lume în care fiecare țară își caută un loc în istorie, România și l-a câștigat pe al ei în paginile Cărții Recordurilor cu un mix de legendă și performanță: de la cea mai mare epidemie de vampiri documentată oficial, în Transilvania secolului XVIII, până la sportivi care au rescris limitele umane, cu genuflexiuni, înot în ape înghețate sau reveniri spectaculoase pe terenul de rugby.
De la sport și cultură, până la gastronomie și tehnologie, românii au reușit să intre în Guinness World Records printr-o diversitate de performanțe pe cât de neașteptate, pe atât de spectaculoase.
Recorduri în sport și performanță fizică
- Iolanda Balaș: 142 de victorii consecutive la săritura în înălțime, neînvinsă timp de 10 ani.
- Nadia Comăneci: cele mai multe note de 10 la o ediție a Jocurilor Olimpice (7 la Montreal 1976).
- Mihaela Melinte: cea mai lungă aruncare a ciocanului la feminin.
- Ghiță Mureșan: cel mai înalt jucător din istoria NBA (2,31 m).
- Andrei Roșu: 30.000 de genuflexiuni în 24 de ore (București, 2025).
- Helmuth Duckadam: cele mai multe penalty-uri apărate consecutiv într-o finală europeană (4, Sevilla 1986).
- Cristina Neagu: cele mai multe titluri IHF Jucătoarea Anului (4).
- Ion Oncescu: cele mai multe meciuri de skandenberg în 24 de ore – 1.024.
- Claudia Ștef: cel mai rapid mers pe jos 3.000 m în sală, feminin – 11 minute 40,33 sec.
- Elisabeta Lipă: cele mai multe medalii de aur olimpice la canotaj câștigate de o femeie (5).
- Gogea Mitu: cel mai înalt boxer profesionist – 2,23 m.
- Cel mai rapid înot în ape înghețate 250 m, 50 m, 100 m bras: recorduri multiple realizate de Andrei Enache și Adrian Nae.
Recorduri în colecții și obiecte
- Ion Chirescu: cea mai mare colecție de fiare de călcat (30.071 piese), cea mai mare colecție de tirbușoane (23.965 piese), cea mai mare colecție de suporturi pentru vase fierbinți (10.165 piese).
- Alexandru și Cristian Dan Bartoc: cea mai mare colecție de obiecte legate de floarea de colț – 2.754 piese.
Recorduri în gastronomie și evenimente de masă
- Cel mai lung cârnat: 62,75 km (Ploiești, 2014).
- Cea mai mare mâncare pe bază de varză: 2.960 kg (Odorheiu Secuiesc, 2014).
- Cea mai mare porție de paste fără gluten: 166,3 kg (București, 2019).
- Cea mai lungă linie de felii de plăcintă: 2.371,20 m (București, 2018).
- Cea mai mare porție de gulaș: 7.200 litri.
- Cel mai lung rând de sarmale: 19,54 metri (Praid, 2015).
Recorduri culturale și folclorice
- Cea mai mare horă națională: 13.828 de participanți (Slatina, 2006).
- Cea mai mare adunare de oameni în costume tradiționale: 9.643 persoane (Năsăud, 2017).
- Cea mai mare horă tradițională românească: 9.506 persoane (Năsăud, 2017).
- Cleopatra Stratan: cea mai tânără cântăreață cu album și concert live la 3 ani.
Recorduri în tehnologie, știință și inovație
- Cel mai mare document juridic: poliță de asigurare de 9x6 m (Varna, 2008), organizat de o firmă cu filiale în România.
- Cea mai mică bancnotă: 10 bani, emisă în 1917 (27,5x38 mm).
- Cel mai mare mozaic realizat din laptopuri: 1.031,57 m².
- Cel mai rapid timp pentru a vizita toate statele membre ale UE: 3 zile, 22 ore, 39 minute (Sabin Stănescu, 2017).
- Mihail Balaianu: cei mai mulți arbori genealogici realizați pentru un singur sat – 128.
- Cea mai mare cantitate de grâu recoltată de o combină în 8 ore: 403,64 tone.
- Dota 2: cel mai mare fond de premiere la un turneu de eSports – 40 milioane de dolari, finala pe Arena Națională, București, 2021.
Recorduri în natură și arhitectură
- Palatul Parlamentului: cea mai grea clădire din lume.
- Crucea Caraiman: cea mai mare cruce de pe un vârf montan – 39,5 m la 2.291 m altitudine.
- Cea mai mare zonă cu stufăriș: Delta Dunării – 1.563 km².
Recorduri inedite
- Cea mai mare lecție de educație financiară simultan: 13.230 participanți.
- Cea mai mare lecție de fitness cu ghete rebound: 1.657 persoane (Oradea, 2019).
- Cea mai mare zonă de spectatori rotativă: 384 locuri (Teatrul Excelsior, București).
- Cei mai mulți Moși Crăciun care oferă cadouri simultan: 3.939 participanți.
- Cea mai lungă ghirlandă din paie de băut: 11.298 metri.
- Cea mai lungă ghirlandă de ceapă: 5.817 metri.
- Cea mai lungă călătorie cu un skateboard electric: 1.440 km.
- Cea mai mare imagine umană reprezentând o țară: 4.807 persoane (Alba Iulia, 2018).
- Cel mai mare adăpost pentru câini: până la 3.000 de câini (Pitești).
- Cel mai scump tirbușon vândut la licitație: achiziționat de Ion Chirescu.
- Cel mai rapid timp pentru construirea unui castel în Minecraft: 2 minute și 48,94 secunde.
- Cel mai în vârstă actor profesionist pe scenă: Radu Beligan, la 94 de ani.
- Prima notă de 10 perfect la Jocurile Olimpice: Nadia Comăneci, Montreal 1976.
- Primul deturnaj al unui avion de linie comercială: România, 1947.
- Cea mai mare „epidemie de vampiri” documentată: zona Transilvaniei, 1725–1750.
„Cea mai mare „epidemie de vampiri” documentată oficial este cunoscută drept Marea Epidemie de Vampiri sau „controversa vampirilor”, care a tulburat provinciile estice și sudice ale Imperiului Austriac (actualele Ungaria, România și nordul Balcanilor) între 1725 și anii 1750. În această perioadă au fost înregistrate în jur de 30 de cazuri documentate în care cadavrele unor persoane au fost dezgropate și supuse unor ritualuri brutale: străpungerea cu țăruși, dezmembrarea sau arderea - uneori toate trei simultan - în încercarea de a opri presupusele atacuri asupra celor vii.
Se estimează însă că numărul real al acestor cazuri ar fi fost de ordinul sutelor.
Aproape toate culturile au o formă de folclor în care „morții neliniștiți” revin pentru a fura forța vitală a celor vii. Fie ca entități fizice, fie ca spirite malefice. Termenul „vampir” vine din mitologia sârbească, de la cuvântul vàmpīr, care desemna un cadavru reanimat. Acesta era considerat capabil să ucidă fie bând sângele celor vii, fie sufocându-i în somn, așezându-se pe pieptul lor și oprindu-le respirația.
Astfel de convingeri reveneau în forță în perioadele de foamete, boli sau conflicte sociale. Comunitățile, căutând explicații supranaturale pentru suferințele lor, ajungeau uneori să creadă că problemele sunt cauzate de vampiri. Așa izbucnea o „epidemie de vampiri”.
Însă, dincolo de cifre și titluri, aceste recorduri vorbesc despre creativitatea, rezistența, ambiția și chiar umorul românilor. Pentru unii poate părea o listă curioasă, dar pentru cine cunoaște România, este doar încă o dovadă că aici, imposibilul poate deveni realitate.
Cum ajungi în Cartea Recordurilor
Pentru ca un astfel de record să fie omologat și inclus oficial în Cartea Recordurilor, pașii sunt clari și stricți: inițial se trimite o cerere oficială pe site-ul Guinness World Records, specificând categoria sau propunând una nouă. După acceptare, se primesc regulile precise, pe care organizatorii trebuie să le respecte întocmai.
Recordul se realizează în prezența unor martori independenți, iar întreaga tentativă trebuie documentată video, foto și prin declarații notariale. Toate dovezile se trimit către Guinness, care validează recordul într-un termen de 6–12 săptămâni.
La unele categorii, este obligatorie prezența unui arbitru Guinness, plătit de către aplicant. Abia după această procedură riguros controlată, recordul devine oficial și primește certificatul ce atestă intrarea în istorie.
De ce e important să apari în Cartea Recordurilor
Pentru unii poate părea un simplu moft, dar a apărea în Cartea Recordurilor înseamnă mai mult decât o diplomă agățată pe perete. Înseamnă să fii validat la nivel internațional, să aduci numele tău și al țării tale în atenția lumii, să devii parte dintr-o arhivă globală a celor mai neobișnuite, spectaculoase sau impresionante realizări umane.
Într-o epocă în care totul pare să fi fost deja făcut, să mai găsești ceva care să merite un loc în Guinness World Records e, în sine, un act de curaj și creativitate.
De unde a pornit totul?
Ideea unei cărți care să adune la un loc cele mai mari, cele mai rapide sau cele mai neobișnuite realizări a apărut în 1951, când Sir Hugh Beaver, directorul executiv al berăriei Guinness, s-a trezit în mijlocul unei discuții despre care este cea mai rapidă pasăre de vânat din Europa.
Cum răspunsul nu era nicăieri clar consemnat, s-a născut conceptul The Guinness Book of Records. Prima ediție oficială a fost publicată în 1955, în Marea Britanie, și a fost inițial distribuită în pub-uri pentru a întreține conversațiile.
De atunci, Cartea Recordurilor a devenit un fenomen global, publicat în peste 100 de țări, în peste 20 de limbi, cu propriul departament de arbitri care validează recorduri din toate colțurile lumii.