Dacă americanii au „Buy American” și chinezii au „Made in China”, UE vrea să aibă „Made in Europe”

Comisia Europeană le cere liderilor de afaceri să „susţină şi să semneze” o iniţiativă franceză pentru creşterea producţiei industriale europene. Apelul executivului UE vine cu câteva zile înainte de prezentarea Industrial Accelerator Act (IAA), scrie Euronews.

Comisia Europeană caută sprijinul reprezentanţilor industriei grele, precum sectoarele siderurgic şi al aluminiului, pentru a susţine introducerea unei componente „Made in Europe” în viitoarea legislaţie.

Obiectivul este relansarea unei industrii aflate sub presiune, în contextul competiţiei din partea Chinei şi a Statelor Unite.

Apelul este lansat înainte de anunţul oficial al Industrial Accelerator Act, act normativ menit să accelereze decarbonizarea industriilor energointensive, fără a afecta competitivitatea producţiei europene. Un proiect similar a fost adoptat de Uniunea Europeană în 2024, pentru a prioritiza producţia internă de tehnologii curate, în cursa blocului comunitar către neutralitate climatică până în 2050.

„Revenirea relaţiilor economice bazate pe putere – prin taxe vamale, subvenţii masive, restricţii la export şi concurenţă neloială – lasă Europei o alegere clară: fie ne dotăm cu o politică industrială ambiţioasă şi pragmatică, fie acceptăm o erodare treptată a bazei noastre industriale, a know-how-ului şi a suveranităţii economice”, se arată în scrisoarea semnată de vicepreşedintele executiv francez Stephane Sejourne.

Analiştii consideră că IAA ar putea consolida semnificativ competitivitatea industrială a UE, în condiţiile în care atât sectoarele tradiţional energointensive, precum producţia de ciment şi oţel, cât şi tehnologiile inovatoare cu emisii nete zero se confruntă cu cerere scăzută şi concurenţă internaţională puternică.

Criticii avertizează însă că viitoarea lege ar putea avea efecte adverse asupra concurenţei în cadrul pieţei unice, mai ales în contextul unor structuri industriale mai avansate în ţări precum Franţa şi Germania.

„Ori de câte ori sunt folosiţi bani publici europeni, aceştia trebuie să contribuie la producţia europeană”, se precizează în scrisoare, care urmăreşte să asigure că „Europa rămâne o putere industrială”, nu o „piaţă pasivă”.

Un grup de nouă state – Cehia, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Malta, Portugalia, Suedia şi Slovacia – a avertizat în decembrie că viitoarea lege a Comisiei ar putea avea „consecinţe asupra concurenţei efective, nivelurilor de preţ şi calitate, precum şi asupra mediului de afaceri”.

Între timp, Polonia şi Ţările de Jos susţin solicitările pentru realizarea unei evaluări de impact.

Cote, ofertă şi cerere, ajutor de stat

Discuţiile politice privind criteriile, stimulentele şi procedurile de autorizare pentru produsele fabricate în Europa continuă, a declarat pentru Euronews un diplomat UE sub protecţia anonimatului.

La fel stau lucrurile şi în privinţa finanţării, Comisia analizând modalităţi de a lega fondurile europene de această iniţiativă. Bugetul multianual al UE şi Fondul pentru Competitivitate sunt luate în calcul pentru sprijinirea industriei europene.

Comisia nu a stabilit încă un procent clar privind ponderea produselor europene vizată de viitoarea lege, însă au fost avansate valori între 60% şi 80%, potrivit diplomatului UE.

„Odată stabilit, acest procent va include distincţii specifice pentru importuri şi exporturi”, a precizat acesta, menţionând că producţia realizată în UE de companii non-europene ar putea fi considerată „Made in Europe”.

Europa se află deja în avangardă în ceea ce priveşte standardele de mediu stricte pentru companii, ceea ce a dus la costuri de producţie mai ridicate, iar noua lege ar putea accentua acest fenomen.

Comisia analizează „crearea condiţiilor pentru alinierea ofertei şi cererii”, a mai spus diplomatul UE. În acest scop, executivul comunitar intenţionează să creeze aşa-numite „pieţe-pilot”, menite să stimuleze cererea pentru produse industriale sustenabile, cu emisii reduse de carbon, fabricate în Europa.

Abordarea urmăreşte să creeze o piaţă predictibilă pentru tehnologiile curate şi produsele rezultate, precum oţelul verde şi hidrogenul, prin măsuri de politică axate pe cerere.

Sprijinul financiar prin ajutor de stat – respectiv utilizarea fondurilor publice pentru credite, granturi sau facilităţi fiscale acordate anumitor companii sau industrii – ar putea suferi modificări în cadrul IAA.

„Statele membre vor fi probabil scutite de obligaţia de a notifica Comisia Europeană în cazul finanţării proiectelor de decarbonizare”, a precizat diplomatul.

Reacţiile mediului de afaceri

Liderii industriei europene par receptivi la apelul Comisiei pentru intensificarea producţiei interne, invocând „deficitul comercial record de 350 de miliarde de euro” al UE în relaţia cu China în 2025, potrivit unei a doua scrisori consultate de Euronews.

Aceştia consideră IAA „un act de independenţă economică”, ca răspuns la raportul Draghi. În document, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat că UE-27 trebuie să reducă decalajul faţă de China şi alţi competitori sau riscă „o agonie lentă”.

„Chinezii au «Made in China», americanii au «Buy American», iar majoritatea marilor puteri economice au scheme similare care favorizează activele strategice proprii. De ce nu şi noi?”, se arată în scrisoarea care urmează să fie semnată de companii europene.

În contextul creşterii producţiei aşteptate din partea producătorilor europeni, liderii industriali solicită sprijin financiar sub formă de „licitaţii publice, ajutor de stat direct sau alte forme de sprijin financiar”.

„Acum este momentul ca Europa să producă mai mult şi, mai ales, mai strategic. Pentru a ne asigura securitatea economică, trebuie să sprijinim şi să reducem riscurile din lanţurile noastre valorice esenţiale”, se arată în scrisoare.

După o amânare în decembrie, Industrial Accelerator Act ar urma să fie prezentat pe 29 ianuarie, însă surse apropiate dosarului avertizează că pot apărea noi întârzieri.