Dacă ai impresia că benzile de circulație din anumite orașe par mai înguste decât în trecut, nu este neapărat o impresie. În tot mai multe proiecte de infrastructură urbană, reducerea lățimii benzilor este analizată ca o modalitate de a face străzile mai sigure pentru șoferi, pietoni și bicicliști, potrivit Forbes.
Ideea poate părea contraintuitivă. Mult timp, în proiectarea drumurilor, s-a pornit de la premisa că mai mult spațiu pentru mașini înseamnă și mai multă siguranță. Benzile largi oferă șoferilor mai mult loc pentru manevre și sunt asociate cu ceea ce specialiștii numesc uneori „design permisiv”, un tip de proiectare care încearcă să reducă efectele greșelilor de la volan.
În mediul urban însă, o stradă foarte largă poate transmite șoferului senzația că are suficient spațiu pentru a conduce mai repede. Iar viteza este unul dintre factorii care cresc riscul pentru pietoni și bicicliști.
Un studiu realizat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health a analizat relația dintre lățimea benzilor de circulație și numărul accidentelor și a ajuns la o concluzie surprinzătoare: în anumite condiții, benzile mai înguste pot fi asociate cu mai puține accidente.
Lățimea standard a unei benzi de circulație în oraș
Nu există o singură lățime universală pentru toate benzile de circulație, deoarece dimensiunea acestora depinde de tipul drumului, viteza de proiectare, traficul existent și rolul pe care îl are strada.
În Statele Unite, recomandările tradiționale au favorizat frecvent benzi urbane de aproximativ 3-3,7 metri. Pentru anumite drumuri cu trafic intens sau pentru coridoare de transport și marfă, lățimi mai mari pot fi justificate.
Cercetătorii de la Johns Hopkins au pus însă sub semnul întrebării ideea că o bandă urbană trebuie să fie cât mai largă pentru a fi cât mai sigură.
Analiza lor a inclus 1.117 segmente de străzi din Dallas, New York, Philadelphia, Salt Lake City, Miami, Denver și Washington D.C. Au fost luate în calcul numeroase caracteristici ale străzilor, printre care lățimea benzilor, numărul acestora, existența trotuarelor și pistelor pentru biciclete, parcările de pe marginea drumului, stațiile de autobuz, limitele de viteză, volumul traficului și datele despre accidente.
Rezultatul este interesant mai ales pentru zonele urbane unde limita de viteză este cuprinsă între aproximativ 48-56 km/h.
În aceste condiții, străzile cu benzi de 3,0 metri, 3,4 metri sau 3,7 metri au înregistrat mai multe accidente decât cele cu benzi de 2,7 metri.
Mai exact, cercetătorii au constatat că diferența dintre o bandă de 2,7 metri și una de 3,0 sau 3,4 metri nu a fost semnificativă în ceea ce privește numărul accidentelor. În schimb, trecerea la o bandă de 3,7 metri a fost asociată cu aproximativ 1,5 ori mai multe accidente decât în cazul benzilor de 2,7 metri.
Important este că aceste rezultate se referă la anumite tipuri de străzi urbane și nu înseamnă că toate drumurile ar trebui transformate automat în artere cu benzi foarte înguste.
Ce s-a observat în orașele unde benzile sunt mai înguste
Unul dintre motivele pentru care benzile de circulație mai înguste pot contribui la siguranță este legat de comportamentul șoferilor.
Atunci când drumul este foarte larg, drept și lipsit de obstacole vizuale, acesta poate crea senzația că viteza mai mare este sigură. Șoferul poate avea mai mult spațiu lateral și mai multă vizibilitate, ceea ce reduce senzația de risc.
O bandă mai îngustă poate avea efectul opus. Spațiul redus îi poate determina pe șoferi să fie mai atenți la poziția mașinii și să reducă viteza.
Iar în zonele urbane, unde pietonii și bicicliștii se află mult mai aproape de traficul auto, diferența poate fi importantă.
Johns Hopkins a subliniat că la limite de viteză mai mici, de aproximativ 32-40 km/h, lățimea benzii nu a avut un efect semnificativ asupra numărului de accidente. La viteze de 48–56 km/hr, în schimb, benzile mai largi au fost asociate cu un număr mai mare de accidente.
Cu alte cuvinte, viteza și lățimea benzii trebuie analizate împreună, nu separat.
De ce se schimbă designul străzilor
O altă explicație ține de modul în care este folosit spațiul stradal.
Dacă o stradă are benzi auto foarte largi, reducerea acestora poate elibera spațiu pentru alte elemente de infrastructură: piste pentru biciclete, trotuare mai generoase, insule de protecție pentru pietoni sau alte măsuri de siguranță.
Cercetătorii susțin că aceasta poate fi una dintre cele mai eficiente modalități de a transforma infrastructura existentă fără a construi o stradă complet nouă.
Nu toate străzile pot avea benzi înguste
Cercetătorii avertizează însă că reducerea lățimii nu este o soluție potrivită pentru orice drum. Există străzi care funcționează ca rute principale pentru transportul public, transportul de marfă sau traficul greu și unde o lățime mai mare a benzilor poate fi necesară.
În schimb, străzile urbane cu limite de viteză mai reduse, trafic moderat și puține vehicule grele pot fi candidate mai bune pentru astfel de modificări.
Studiul recomandă ca proiectarea să țină cont de contextul fiecărei străzi, nu doar de o regulă generală privind lățimea benzilor.
Mai puțin spațiu pentru mașini, mai mult pentru oameni
Unul dintre cele mai importante avantaje ale reducerii lățimii benzilor este posibilitatea de a transforma spațiul recuperat.
De exemplu, o stradă cu benzi foarte largi poate fi reproiectată astfel încât o parte din spațiul destinat mașinilor să fie utilizată pentru o pistă de biciclete protejată sau pentru lărgirea trotuarului. În acest fel, aceeași infrastructură poate deservi mai multe categorii de utilizatori.
Cercetătorii Johns Hopkins consideră că reducerea lățimii benzilor poate fi una dintre cele mai accesibile metode de a introduce infrastructură pentru pietoni și bicicliști fără reconstrucția completă a străzii.
Ce se întâmplă cu timpul de deplasare?
Una dintre preocupările obișnuite atunci când sunt propuse benzi de circulație mai înguste este că traficul va deveni mai lent și că șoferii vor pierde timp. Însă obiectivul în zonele urbane nu este întotdeauna deplasarea cu viteza maximă posibilă. O stradă urbană trebuie să permită accesul în siguranță pentru mai multe categorii de participanți la trafic.
În plus, cercetătorii au analizat și proiecte în care benzile au fost reduse și spațiul rezultat a fost redistribuit. Într-un proiect din Florida analizat de echipa Johns Hopkins, reducerea lățimii benzilor a fost asociată cu mai puține accidente și nu a avut un efect important asupra vitezei generale de deplasare pe acel coridor.
O nouă perspectivă asupra siguranței rutiere
Descoperirile cercetătorilor schimbă o parte din modul tradițional în care este privită proiectarea străzilor.
În loc ca o bandă foarte largă să fie considerată automat mai sigură, proiectanții sunt încurajați să se întrebe dacă lățimea respectivă este cu adevărat necesară pentru tipul de drum și pentru viteza la care se circulă.
Johns Hopkins propune chiar o schimbare de perspectivă: în anumite zone urbane cu viteze reduse, proiectarea ar putea porni de la o lățime de aproximativ 3,0 metri, iar o bandă mai largă să fie justificată atunci când condițiile de trafic o cer.
Această abordare nu înseamnă că toate benzile de circulație trebuie îngustate. Înseamnă că lățimea lor ar trebui stabilită în funcție de context: viteza de deplasare, tipul vehiculelor, volumul traficului, prezența pietonilor și bicicliștilor și rolul pe care îl are strada.
Benzile mai înguste pot schimba orașul
O stradă nu este doar un loc pe unde trec mașini. Este și spațiul în care oamenii merg pe jos, folosesc bicicleta, așteaptă autobuzul sau traversează pentru a ajunge dintr-un cartier în altul.
De aceea, cercetările recente pun tot mai mult accent pe echilibrul dintre mobilitate și siguranță.
Benzile de circulație mai înguste pot contribui, în anumite contexte, la reducerea accidentelor și pot permite orașelor să folosească mai eficient spațiul deja existent. Studiul Johns Hopkins arată că diferența dintre o bandă foarte largă și una mai îngustă nu este doar o chestiune de confort pentru șoferi, ci poate avea consecințe asupra siguranței rutiere.
În viitor, străzile urbane ar putea fi proiectate tot mai mult pornind de la ideea că siguranța nu înseamnă neapărat să oferi mașinilor cât mai mult spațiu, ci să găsești echilibrul potrivit între toate formele de deplasare.
Iar dacă ai observat că unele benzi de circulație devin mai înguste, este posibil ca schimbarea să fie intenționată: nu pentru a îngreuna traficul, ci pentru a-i ține pe toți participanții la trafic mai în siguranță.