Polonia atacă acordul UE–Mercosur la Curtea de Justiție a UE, cu o săptămână înainte de aplicare
Publicat acum 17 ore si 0 minute
Din cauza atitudinii președintelui SUA, Donald Trump, guvernele UE încearcă să renunțe la dependența de tehnologiile și aplicațiile americane. Nu va fi nici ușor și nici ieftin, se arată într-o analiză Politico.
În Olanda, unul din principalii promotori ai acestei idei este Alexander Scholtes, consilier local al primăriei din Amsterdam, responsabil cu digitalizarea. Politico notează că Scholtes folosește în prezent o tabletă care are instalat software Microsoft.
„În prezent, încă mă bazez pe Big Tech (denumire folosită pentru giganții tech din SUA - Apple, Microsoft, Alphabet/Google, Amazon și Meta/Facebook)”, recunoaște consilierul local olandez.
Un număr tot mai mare de politicieni din Germania, Franța, Finlanda sau Olanda se gândesc să renunțe la folosirea tehnologiilor SUA în activitățile guvernamentale, de teamă că acțiunile lor sau informațiile sensibile din comunicările oficiale ar ajunge în bazele de date ale unor giganți tech direct legați de Washington.
„Președintele Trump ne dă motive de îngrijorare în fiecare săptămână, în fiecare zi, în fiecare minut să ne gândim la un astfel de scenariu”, a spus Scholtes. „Nu prea ai mare lucru de făcut dacă ești o companie americană care are dezavantajul de a opera sub legislație americană și care ascultă de președintele SUA”.
Franța a interzis funcționarilor publici să folosească Google Meet, Zoom și Microsoft Teams
La începutul acestui an, guvernul francez a anunțat interzicerea, de către funcționarii publici, a folosirii platformelor americane, inclusiv Google Meet, Zoom și Microsoft Teams, pentru videoconferințe. Decizia face parte dintr-un efort de a muta activitățile guvernamentale pe o platformă tehnologică internă.
Cabinetul prim-ministrului a pregătit o notificare prin care le-a cerut oficialilor statului să utilizeze Visio, un software de videoconferință conceput de Autoritatea Digitală Interministerială a țării (Dinum). Acesta funcționează pe infrastructura furnizată de compania franceză Outscale.
Franța își propune să adopte o platforme de videoconferință autohtone până în 2027.
Vara trecută, Franța a impus oficialilor să renunțe la WhatsApp și Telegram și să utilizeze în schimb Tchap, un serviciu de mesagerie instantanee conceput exclusiv pentru funcționarii publici.
În afară de Franța, guvernele Germaniei, Poloniei, Olandei, Luxemburgului și Belgiei au început să renunțe la WhatsApp și Signal și să le înlocuiască cu servicii locale de mesagerie, care să fie folosite de angajații și funcționarii guvernamentali, pentru schimbul de mesaje confidențiale. NATO dispune deja de propriul serviciu de mesagerie, iar Comisia Europeană plănuiește să renunțe la WhatsApp la finele acestui an.
„Comunicațiile noastre se desfășoară în prezent pe platforme asupra cărora nu avem niciun control”, a declarat pentru Politico Willemijn Aerdts, ministrul Digitalizării din Olanda. „Într-o lume în care tehnologia e folosită tot mai mult ca un instrument al puterii, asta reprezintă un risc”.
Belgia a adoptat și ea recent un serviciu local de mesagerie securizat, care să fie folosit de oficialii guvernamentali pentru informații confidențiale, dar nu și clasificate. Noua aplicație - BEAM - are caracteristici similare cu aplicații precum WhatsApp sau Signal, dar, spre deosebire de acestea, operează sub control guvernamental.
Franța intenționează, de asemenea, să restricționeze aplicațiile Zoom și Microsoft Teams.
Cât de dependentă a ajuns Europa de tehnologiile SUA
Europa a ajuns acum atât de dependentă de tehnologiile americane încât este încă greu de imaginat cum vor reuși liderii UE să renunțe la aplicațiile și software-ul companiilor din SUA.
Conoform unui studiu realizat de Parlamentul European, Amazon, Microsoft și Google totalizează în jur de 70% din piața de cloud a UE.
În același timp, 80% din cheltuielile companiilor europene pentru software-uri de business merg către furnizorii din SUA.
În plus, aproape toți funcționarii publici, politicienii sau oamenii de afaceri folosesc telefoane Iphone sau care folosesc sisteme de operare Android, de la Google.
Europa continuă să folosească rețele sociale precum Facebook, aplicații de mesagerie precum WhatsApp și inclusiv „coloana vertebrală digitală” a plăților electronice se bazează pe platforme americane precum Visa sau Mastercard.
Giganții tehnologici din SUA s-au extins rapid, odată cu Internetul, și au depășit cu ușurință orice fel de concurență din partea Europei, la acest capitol.
Dependența de aceste tehnologii se explică prin așa-numitul „lock-in effect”, sau „efect de blocare”: odată ce o organizație își construiește întreaga sa arhitectură de software în jurul unui furnizor - stocare de date, instruirea personalului și depinderea de sisteme integrate - devine din ce în ce mai greu și mai costisitor să schimbi tot acest ecosistem.
Până acum, guvernele europene nu vedeau o problemă în folosirea tehnologiilor americane, atâta vreme cât relația transatlantică era una puternică și lipsită de tensiuni.
„Ne-am construit această dependență pe parcursul mai multor ani, chiar decenii”, a spus Scholtes, care a amintit că, până acum câțiva ani politica era alegerea „unui singur furnizor”, pe motiv că „așa e mai simplu”.
Revenirea lui Trump la Casa Albă și schimbarea atitudinii față de aliații europeni, i-a lăsat pe liderii UE în fața unui adevăr crunt: dependența de companiile americane a devenit acum o slăbiciune strategică.
Cum pot folosi SUA un „kill switch” prin care să oprească o aplicație în Europa
Îngrijorarea legată de existența unui „buton de oprire” („kill switch”), prin care Washingtonul ar putea ordona companiilor americane să-și suspende brusc activitățile din Europa a început să prindă contur după ce procurorul-șe al Curții Penale Internaționale, Karim Khan și-a pierdut brusc accesul la contul său de Microsoft după ce a fost sancționat de SUA, anul trecut.
În aceste condiții, în UE încep să devină tot mai populare alternativele europene la aplicațiile din SUA.
Una dintre acestea e Nextlcoud, o alternativă germană la Microsoft Office, din ce în ce mai folosită de administrația și firmele germane, după ce Trump a revenit la Casa Albă.
Concomitent, Olanda testează varianta unei „tranziții mai îndelungate” prin schimbarea tehnologiilor SUA cu cele europene în baza unui plan în trei pași: inițierea de programe-pilot, dezvoltarea acestora în arnii următori și asigurarea că datele sensibile și sistemele critice vor fi găzduite pe servere europene sau olandeze până în 2035, chiar dacă o astfel de tranziție e extrem de costisitoare și ar costa mai multe milioane de euro doar în prima sa fază.