O descoperire făcută întâmplător de un băiat de doar 8 ani a dus la identificarea unui fenomen necunoscut până acum în lumea insectelor și plantelor, potrivit unei cercetări realizate de specialiști de la Penn State University și State University of New York, scrie Earth.
Totul a început într-o zi de vară, când Hugo Deans a observat lângă un mușuroi de furnici mai multe sfere mici, asemănătoare unor semințe, aflate sub un buștean căzut din curtea casei sale.
„Am crezut că sunt semințe și m-am entuziasmat pentru că nu știam că furnicile adună semințe. Mereu am crezut că furnicile mănâncă resturi de mâncare și alte lucruri găsite prin casă”, a povestit Hugo, care acum are 13 ani.
Observația a dus la o cercetare amplă
Tatăl său, Andrew Deans, profesor de entomologie la Penn State, și-a dat seama însă imediat că obiectele descoperite nu erau semințe, ci excrescențe apărute pe frunzele stejarilor, cunoscute sub numele de gale. Aceste structuri sunt create de copaci ca reacție la prezența unor larve de viespi.
„Apoi m-am entuziasmat și mai tare când tata mi-a spus că sunt gale, pentru că și el era foarte entuziasmat. M-a surprins faptul că furnicile le colectau. Mă întrebam de ce ar face asta”, a mai spus copilul.
Observația a dus la o cercetare amplă care a schimbat modul în care oamenii de știință înțeleg relația dintre plante, insecte și furnici.
Furnicile erau „păcălite” chimic să creadă că transportă semințe
Biologii cunoșteau deja fenomenul numit mirmecocorie, prin care furnicile transportă semințe prevăzute cu o structură bogată în grăsimi, numită elaiosom. Furnicile cară semințele în mușuroi, consumă partea nutritivă și abandonează restul seminței într-un loc sigur pentru germinare.
„În mirmecocorie, furnicile obțin puțină hrană atunci când consumă elaiosomii, iar plantele beneficiază de răspândirea semințelor într-un spațiu ferit de pericole”, a explicat profesorul Deans.
Cercetătorii au observat însă că furnicile tratau galele produse de anumite specii de viespi aproape identic cu semințele.
În timpul experimentelor realizate într-o pădure din statul New York, specialiștii au pus pe sol atât semințe, cât și gale. Furnicile au transportat galele aproape în același ritm ca semințele.
Analizele de laborator au arătat că aceste gale aveau o structură specială, denumită „kapéllo”, bogată în acizi grași asemănători celor găsiți în elaiosomi. Practic, furnicile erau „păcălite” chimic să creadă că transportă semințe.
Descoperirea ar putea schimba felul în care sunt privite relațiile dintre organisme în natură
Mai mult decât atât, studiul a demonstrat că viespile au dezvoltat, prin intermediul plantelor, o metodă ingenioasă de a determina furnicile să transporte galele în mușuroaie, unde larvele sunt mai bine protejate de prădători, paraziți și ciuperci.
„Fenomenul a fost documentat pentru prima dată acum mai bine de 100 de ani și este predat frecvent studenților la biologie ca exemplu de interacțiune între plante și insecte”, a spus profesorul Deans.
Potrivit cercetătorilor, descoperirea ar putea schimba felul în care sunt privite relațiile dintre organisme în natură și modul în care semnalele chimice influențează comportamentul animalelor.
Studiul complet a fost publicat în revista științifică The American Naturalist.