PNL acuză PSD că vrea să rupă Coaliția: S-au reunit în ședință pentru a pune la îndoială Guvernul
Publicat acum 2 ore si 29 minute
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, este așteptată luni în Parlament, la “Ora Guvernului”, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, pentru a da explicații despre blocarea barajului de la Mihăileni de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara.
Tema dezbaterii organizate la solicitarea PSD este “Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român - cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.
Proiectul hidrotehnic de la Mihăileni demarat în anul 1987, ca obiectiv de investiţii de interes naţional şi utilitate publică, a rămas fără autorizația de construire, potrivit hotărârii Curții de Apel Cluj pronunțată în data de 16 februarie și rămasă definitivă. Instanța superioară din Cluj a admis recursul formulat de Asociația Declic, la capătul unui proces care s-a derulat pe parcursul mai multor ani și în care Consiliul Județean Hunedoara a fost parte.
Ce rol avea Barajul de la Mihăileni
Barajul de la Mihăileni ar fi reprezentat una dintre cele mai importante investiții hidrotehnice realizate în vestul țării după 1990, având un rol strategic în gestionarea resurselor de apă, prevenirea inundațiilor și dezvoltarea regională.
Barajul a fost conceput ca o lucrare complexă, cu funcții multiple, menite să deservească atât populația, cât și mediul economic din zonă.
Barajul ar fi avut, de asemenea, un rol esențial în asigurarea alimentării cu apă potabilă pentru populație și pentru agenții economici din zonă. În contextul schimbărilor climatice și al perioadelor de secetă tot mai frecvente, existența unei acumulări de apă ar fi reprezentat o garanție a continuității serviciilor publice.
Acumularea de la Mihăileni de pe râul Crișul Alb este un proiect început în perioada comunistă, în 1987. După 1990, lucrările au fost abandonate lungi perioade de timp, apoi reluate în etape, fără ca proiectul să fie reautorizat conform legislației actuale.
Din 2017, autoritățile au încercat să continue lucrările folosindu-se de o autorizație de construire emisă în urmă cu aproape 40 de ani, într-un context tehnic, legal și de mediu complet diferit de cel de astăzi.