DOCUMENT. Programul Guvernului Mureșan: O nouă lege a salarizării, privatizarea TAROM, TVA 19% „când ne permitem”

Nicio taxă nouă în următorii doi ani, deficitul ar urma să scadă din tăieri în aparatul de stat, colectare mai bună și bani europeni, nu din impozite. Iar TVA ar urma să scadă înapoi la 19% atunci „când ne permitem”. Acestea sunt promisiunile centrale din programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan, un document ce are 28 de capitole și 381 de măsuri. 

Mureșan vrea să meargă marți în Parlament pentru votul de învestitură. Are, deocamdată, sprijinul PNL, USR și UDMR. Adunate, voturile lor rămân mult sub pragul de 233.

Documentul poate fi consultat AICI. 

TVA, o promisiune fără o dată concretă

Formularea din program este: „Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite acest lucru”.

După cum puteți observa, nu există un termen. Nici un an, nici un prag de deficit de la care reducerea ar deveni automată. Totul depinde de cât de repede se reface bugetul.

TVA a urcat de la 19% la 21% anul trecut, sub guvernul Bolojan. A fost una dintre cele mai contestate măsuri de austeritate, criticată inclusiv de președintele Nicușor Dan, care promisese în campanie că taxa nu va crește.

Pentru antreorenori, vestea este alta: „Fără impozite noi în 2027 și 2028; cota unică se menține; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânare”.

IMCA îl plătesc companiile mari, calculat pe cifra de afaceri, chiar și atunci când nu raportează profit. Statul l-a introdus ca un soi de plasă de siguranță împotriva firmelor care își micșorează artificial profitul, însă companiile l-au perceput ca pe o taxă pe activitate, nu pe câștig.

La capitolul locuințe, cumpărătorii mai primesc o ultimă șansă. TVA redusă de 9% se aplică până la 31 iulie 2027, dar numai pentru apartamentele cu acte autentificate până la finalul lui 2025.

Totodată, suma deductibilă pentru contribuțiile la Pilonul 3 crește de la 400 la 1.000 de euro pe an. Pilonul 3 înseamnă pensia facultativă, la care fiecare contribuie din proprie inițiativă. Noul plafon s-ar aplica din anul fiscal de după adoptarea măsurii.

Codul fiscal, blocat șase luni

„Codul fiscal se modifică doar prin lege, cu minimum șase luni între publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare și cu studiu de impact publicat”, se precizează în programul prezentat de premierul desemnat.

Asta înseamnă că ordonanțele de urgență care schimbă taxele peste noapte ar dispărea, iar firmele ar ști cu jumătate de an înainte ce le așteaptă.

Același program mai promite un Pact de stabilitate economică între Guvern, Parlament și mediul privat.

Deficitul și „dividendul reformei”

Pentru 2026, ținta rămâne 6,2% din PIB cash și 6% în metodologia europeană ESA.

Totodată, rectificarea bugetară vine în 30 de zile de la învestire, fără deficit mai mare.

Bugetul pe 2027 trebuie publicat până la 30 noiembrie și votat până la 31 decembrie. În ultimii ani, bugetele au fost adoptate de mai multe ori abia în ianuarie sau februarie.

În 2030, deficitul ar trebui să coboare sub 3%, pragul cerut de regulile europene, se mai arată în același document.

Din iulie 2027 intră în joc ceea ce programul numește „dividendul reformei”. Dacă ținta pe 2026 e atinsă, „jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare se întorc în economie prin reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate reduce deficitul”.

Adică fiecare leu economisit prin tăieri se împarte în două: o parte ajunge în salariile oamenilor; cealaltă, în gaura bugetară. Suma exactă se stabilește anual, prin legea bugetului.

Pensiile și alocațiile se indexează în 2027, dar doar în limita deficitului și cu avizul Consiliului Fiscal.

Partidele, plătite doar dacă guvernul își face treaba

Documentul mai prevede ca subvenția de la buget pentru partide și pentru organizațiile minorităților ar depinde de deficit.

Pragurile sunt aproximativ 5,3% din PIB în 2027, 5% în 2028, 4,2% în 2029, 3,4% în 2030 și 3% din 2031.

Dacă legea bugetului prevede un deficit mai mare, partidele nu primesc bani în acel an.

Cu 13% mai puțini parlamentari

Totodată, Parlamentul ar fi redimensionat după recensământul din 2021. Populația României a scăzut, iar programul vrea ca numărul aleșilor să urmeze aceeași curbă.

Reducerea propusă este de 13%.

Acum sunt 465 de deputați și senatori. Un calcul simplu arată că ar dispărea aproximativ 60 de mandate, iar legislativul ar coborî la circa 405 parlamentari.

Legea actuală leagă numărul aleșilor de populație. Un deputat revine la 73.000 de locuitori, iar un senator la 168.000. Cifrele au fost calculate însă pe o populație mai mare decât cea măsurată la ultimul recensământ.

Sistemul electoral rămâne neschimbat. Românii ar vota la fel, pe liste, doar pentru mai puține locuri.

Minoritățile naționale își păstrează reprezentarea în noul Parlament, chiar și după reducerea numărului de mandate. Consiliul Minorităților Naționale rămâne partener de consultare al Guvernului.

Tăierile ajung și la guvern: ministerele ar avea cel mult trei secretari de stat, potrivit noului program.

Secretarii de stat sunt numiri politice, care se schimbă odată cu fiecare guvern. Plafonul ar limita, astfel, una dintre cele mai folosite pârghii de negociere dintre partidele de la putere.

OUG 7/2026, cea cu tăierea posturilor, se aplică integral. Ordonanța a fost adoptată pentru a reduce numărul de angajați din administrația centrală și locală.

La centru și în serviciile deconcentrate ale ministerelor, regula devine „o angajare la două plecări”. Practic, un post eliberat prin pensionare sau demisie nu se mai ocupă automat.

Numărul de posturi se stabilește după volumul real de muncă, nu după organigramele moștenite. Structurile cu atribuții care se suprapun se comasează. Procesele care pot fi făcute digital nu mai au nevoie de aceiași oameni.

Tăierile se simt și în primării. Banii pe care statul îi trimite comunităților locale vor fi calculați pe baza unor costuri standard, nu pe schemele de personal existente.

Agențiile sub 100 de posturi își pierd propriile departamente de resurse umane, contabilitate și IT. Le vor împărți, prin centre comune de servicii.

Astfel, o agenție mică nu mai are nevoie de propriul contabil-șef, propriul departament de personal și propriul administrator de rețea. Aceleași servicii pot fi asigurate pentru mai multe instituții deodată.

Bucureștiul își schimbă arhitectura. Urbanismul, transportul public, școlile și spitalele trec de la sectoare la Primăria Generală.

Argumentul din program este că beneficiile acestor servicii nu se opresc la granița dintre sectoare. Un elev din Sectorul 6 poate învăța în Sectorul 1, iar un autobuz traversează jumătate de oraș.

Odată cu atribuțiile, se mută și banii. Resursele financiare ar fi realocate de la sectoare către Primăria Generală. Reforma ar fi legată de o nouă Lege a Capitalei.

În jurul orașelor de peste 150.000 de locuitori ar apărea zone metropolitane funcționale, pe o rază de 25–50 de kilometri. Inclusiv în jurul Bucureștiului.

Localitățile din aceste zone ar integra servicii și funcții comune. Pentru comunele și orașele care fac investiții împreună, programul promite un program separat de finanțare.

Companiile de stat: un an pentru verdict

Fiecare companie a statului central primește, în 12 luni, un verdict public și motivat.

Variantele sunt puține. Listare la bursă, printr-o ofertă publică inițială sau secundară, cu o tranșă rezervată și investitorilor mici. Privatizare sau concesiune. Monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri comparate cu ale operatorilor europeni. Sau închidere ordonată.

Oferta publică inițială înseamnă prima intrare la bursă a unei companii. Cea secundară înseamnă vânzarea unui nou pachet de acțiuni dintr-o firmă deja listată.

Firmele cu pierderi doi ani la rând trec printr-o analiză independentă și primesc note de la A la E. A înseamnă performanță solidă, fără sprijin public. B, o companie echilibrată, cu risc redus. C, o firmă vulnerabilă, care trebuie monitorizată. D, pierderi structurale, cu redresare posibilă doar pe baza unui plan. E înseamnă companie neviabilă, fără șanse de redresare.

Pentru D și E, decizia vine în maximum șase luni de la raport. Redresarea se face  cu un plan, parteneriat public-privat sau lichidare.

În consiliile firmelor aflate în dificultate ar putea intra administratori specializați în restructurare.

Trei ani de pierderi, fără un contract de serviciu public care să justifice activitatea, înseamnă ieșirea din portofoliul statului.

Aceeași logică se aplică și companiilor primăriilor. Cele cu pierderi doi ani la rând, începând din 2025, intră în analiză pentru restructurare.

Companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza arată că nu mai pot fi salvate. Nota primită nu mai contează.

Salariile 13 și 14 și bonusurile nejustificate dispar din companiile deținute integral de stat. La fel decontările de vacanțe și primele de sărbători.

Măsura intră de la primul an bugetar complet, după un audit juridic al contractelor colective. Economiile obținute vor fi făcute publice.

Consiliile de administrație ar fi mai mici și formate din profesioniști selectați transparent.

Conducerile interimare mai lungi de cinci luni ar trebui eliminate până la finalul lui 2026. Interimatele au fost, ani la rând, calea prin care numirile politice ocoleau selecția profesionistă.

Managerii vor avea contracte cu indicatori financiari și nefinanciari, publicați într-un tablou de bord deschis. Vor fi evaluați anual și pot fi demiși dacă ratează țintele.

Salariile și bonusurile conducerilor devin publice, la fel ca durata mandatelor.

TAROM: niciun leu în plus

„TAROM: statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii zece ani; niciun leu public nou, nici direct, nici mascat în datorii neplătite către alte companii de stat; privatizare competitivă, cu termen; legăturile aeriene esențiale se asigură prin contract de serviciu public, deschis oricărui operator”, se arată în documentul citat.

Asta înseamnă că statul nu mai are voie să salveze TAROM și că rutele considerate esențiale nu mai sunt rezervate companiei naționale, ci oricărui operator care câștigă licitația.

Aeroportul Otopeni și Portul Constanța ar lista pachete de acțiuni la bursă. Noul terminal de la Otopeni se concesionează, la fel ca terminalele portuare.

Documentul numește direct investitorii vizați: americani strategici și fonduri mari. Lista include și companiile din minerit.

Cumulul pensiei cu salariul, interzis

Cumulul pensiei cu salariul la stat ar dispărea, printr-un proiect de lege deja adoptat de Senat și rămas de atunci blocat în Parlament. Practic, cine iese la pensie dintr-o instituție publică nu mai poate rămâne angajat tot la stat, încasând ambele venituri. Pensionarea anticipată se elimină în sistemele unde oamenii ies prea devreme din muncă.

Părinții care se întorc la serviciu după primele șase luni de la naștere își păstrează indemnizația pentru creșterea copilului și primesc, în paralel, salariul.

Angajatorii încasează în continuare 2.250 de lei pe lună, timp de un an, pentru fiecare tânăr șomer între 16 și 30 de ani pe care îl angajează, cu obligația de a-l păstra cel puțin 18 luni. Studenții care lucrează ar primi sprijin pentru chirie, iar munca part-time și cea sezonieră ar deveni mai flexibile, cu contribuții calculate pe venitul real. Pentru firme, regula anti-birocrație e formulată direct: „pentru fiecare obligație administrativă nouă dispar două existente”.

Raportările semestriale se elimină, iar timpul pe care companiile îl pierd cu declarațiile fiscale ar trebui să scadă cu un sfert până în 2028.

1.000 de lei pentru fiecare nou-născut

Programul „Contul Viitorului” este un fel de pușculiță cu dobândă, deschisă pe numele copilului și sprijinită de stat. Părinții o pot deschide în primul an de viață al copilului. Statul pune 1.000 de lei la început, ca sumă de pornire. Apoi, în fiecare an, adaugă jumătate din ce depun părinții, până la maximum 500 de lei pe an.

Dacă familia depune 1.000 de lei într-un an, statul mai pune 500. În cont pot contribui și bunicii sau angajatorul părinților, iar sumele se scad din impozit. Banii nu stau pur și simplu în cont, ci sunt investiți în fonduri diversificate, cu costuri mici, ca să crească în timp. Copilul îi poate folosi abia la 18 ani, și doar pentru trei scopuri: studii, prima locuință sau o afacere proprie.

ANAF: scor de risc pentru fiecare contribuabil

Fiscul ar urma să-și schimbe complet modul de lucru. În loc de controale la întâmplare, fiecare contribuabil primește un scor de risc, calculat automat. Inspectorii ar merge acolo unde datele arată nereguli. Până la jumătatea lui 2027, ANAF ar lega într-o singură platformă facturile electronice din e-Factura, rapoartele contabile SAF-T, datele din casele de marcat și declarațiile fiscale.

Când informațiile nu se potrivesc, sistemul ar semnala automat. Miza e uriașă, întrucât aproape o treime din TVA pe care firmele ar trebui să o plătească nu ajunge la buget. Guvernul vrea să reducă această pierdere sub 25% în 2028 și sub 20% în 2030. Calculul din program: „fiecare punct procentual recuperat aduce cel puțin 300 mil. euro la buget”.

Ținta declarată sunt fraudele mari de TVA și firmele care își mută artificial profitul în alte țări, nu contribuabilii corecți. Aceștia din urmă ar primi un scor fiscal pozitiv, cu rambursări mai rapide, eșalonări mai simple și controale mai rare.

Statul promite, la rândul lui, să-și plătească datoriile la timp. TVA-ul de recuperat ar fi rambursat la termen, iar sumele pe care statul le datorează firmelor ar fi compensate automat cu impozitele acestora. Circa un milion de persoane fizice autorizate ar primi Declarația Unică deja completată. ANAF și Vama s-ar reuni într-o singură instituție.

Legea salarizării, până la 31 octombrie

Legea salarizării unice stabilește cât câștigă fiecare angajat plătit din bani publici, de la profesori și medici la funcționari și polițiști. Actuala lege a produs de-a lungul anilor diferențe mari între oameni care fac aceeași muncă, iar mulți bugetari au câștigat în instanță sporuri și diferențe salariale.

Noul guvern își propune să adopte o lege nouă până la 31 octombrie 2026. Promisiunea din program este: „fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști”.

Legea era un jalon în PNRR, adică o condiție pentru primirea banilor europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență. Partidele nu au reușit până acum să se înțeleagă asupra formei finale. Termenul lasă noului guvern aproximativ o lună de la învestire.

Sănătate: spitalele, plătite pe servicii

Capitolul de sănătate pornește de la principiul că „banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate”.

Astfel, un spital nu ar mai primi bani pentru că există și are un anumit număr de paturi, ci pentru pacienții pe care îi tratează efectiv. Tariful ar reflecta costul real și complexitatea fiecărui caz.

Medicii ar fi plătiți după performanță, iar șefii de secție ar fi numiți de managerii spitalelor, nu de universități. Paturile care stau goale ar fi transformate în servicii de ambulatoriu, recuperare și îngrijiri paliative, destinate bolnavilor în fază terminală. Sunt prevăzute cel puțin 2.000 de paturi noi de paliație.

Medicul de familie ar primi de două ori mai mult din bugetul CNAS și ar deveni punctul de pornire pentru orice traseu medical. Prevenția ar pune accent pe bolile de inimă și pe accidentele vasculare, principala cauză de deces din România. Bolnavii de cancer și cei cu boli rare ar avea trasee de tratament clare și predictibile.

Medicii care lucrează la privat în timpul programului de la stat ar fi sancționați. Cei care acordă ilegal concedii medicale își pot pierde dreptul de a profesa.

Pensiile speciale

Pensiile din armată, poliție și serviciile de informații sunt calculate astăzi după reguli diferite de cele ale pensionarilor obișnuiți și sunt, în multe cazuri, mai mari decât contribuțiile plătite. Programul propune ca aceste pensii să fie recalculate după contribuție și vechime, la fel ca în sistemul public. Specificul meseriei nu ar fi ignorat. Riscurile și condițiile grele de muncă ar fi recunoscute prin vârsta de pensionare și prin condițiile de lucru, nu prin cuantumul pensiei. Pentru cei aflați aproape de pensie este prevăzută o perioadă de tranziție, ca schimbarea să nu-i lovească brusc.

Justiție

Consiliul Superior al Magistraturii este instituția care decide cariera judecătorilor și procurorilor, de la promovări la sancțiuni. Programul propune ca membrii CSM să fie aleși prin vot la nivel național de toți magistrații. Judecătorii își aleg reprezentanții, iar procurorii pe ai lor.

Procurorul general și șeful DNA ar pierde dreptul de a interveni în orice dosar pentru a anula soluțiile procurorului care conduce ancheta. Ierarhia ar coordona activitatea parchetelor, fără a mai putea rescrie anchetele.

Delegările și detașările magistraților, folosite adesea pentru a ocupa funcții de conducere fără concurs, ar fi limitate. După șase luni într-o funcție de conducere, concursul devine obligatoriu. Inspecția Judiciară, care verifică abaterile disciplinare ale magistraților, ar fi reformată, cu șefi aleși prin concurs. Instanțele foarte mici s-ar comasa.

Dosarele aproape de prescriere, adică de momentul în care faptele nu mai pot fi pedepsite, ar avea prioritate, iar tacticile de amânare ar fi limitate. Agresorii din violența domestică vor fi monitorizați electronic, iar încălcarea ordinului de protecție ar declanșa sesizarea imediată.

Serviciile secrete

Șefii serviciilor ar putea avea cel mult două mandate, fără să depășească opt ani la conducere. Scopul declarat este prevenirea rețelelor de fidelitate personală și a „feudelor instituționale” care supraviețuiesc oricărui guvern.

Ofițerii care ies din sistem nu ar putea lucra timp de zece ani în presă, în justiție sau la conducerea instituțiilor publice. Cinci ani nu ar putea candida și nu ar putea ocupa funcții politice. Timp de zece ani și-ar publica declarațiile de avere.

Comisiile parlamentare care supraveghează serviciile ar primi acces real la bugete și operațiuni, iar rapoartele anuale ar fi dezbătute efectiv în Parlament. Titlul capitolului este „Servicii pentru democrație, nu deasupra ei”.

Dezinformarea

După experiența alegerilor din ultimii ani, programul tratează manipularea online ca pe o problemă de securitate națională. Guvernul ar înființa o structură centrală de comunicare strategică, STRATCOM, care ar coordona modul în care statul comunică public și răspunde campaniilor de dezinformare.

Pe lângă ea ar funcționa un consiliu consultativ din care ar face parte jurnaliști, universitari, cercetători și organizații de verificare a informațiilor. Un centru tehnic permanent ar urmări ingerințele externe și campaniile coordonate de manipulare, cum sunt rețelele de conturi false, și ar emite alerte și rapoarte.

Pentru amenințările hibride majore, care combină atacuri informatice, dezinformare și presiuni economice, ar exista un mecanism comun al instituțiilor, cu un singur coordonator.

Elevii din gimnaziu și liceu ar face educație media, iar adulții ar avea programe de alfabetizare digitală.

Alegerile din 2028 sunt vizate explicit. Programul prevede proceduri pentru deepfake-uri, adică imagini și clipuri falsificate cu inteligență artificială, și pentru rețelele coordonate. Instrumentele sunt DSA, legea europeană care obligă platformele online să combată conținutul ilegal și manipularea, și regulamentul european privind publicitatea politică.

Statul digital, condus de la Palatul Victoria

Digitalizarea statului a fost până acum împărțită între zeci de instituții, fiecare cu propriile sisteme, care adesea nu comunică între ele. Programul propune ca tot procesul să fie coordonat dintr-un singur loc, în subordinea premierului.

La conducere ar veni un Chief Digital Government Officer, un profesionist apolitic venit din mediul privat, cu salariu competitiv cu piața. Standardele tehnice ar deveni obligatorii pentru toate instituțiile.

Orice sistem informatic care nu le respectă nu ar mai primi finanțare, nici din bani naționali, nici din bani europeni.

Ținta pentru 2028 este ca jumătate din serviciile publice să poată fi obținute complet online, iar cinci milioane de români să aibă identitate digitală, iar statul nu mai are voie să-ți ceară un document pe care îl deține deja. Fiecare instituție ar primi un scor public de digitalizare, iar o parte din bugetul ei ar depinde de acesta.

Pentru inteligența artificială, formula guvernului este: „Inteligența artificială în stat, auxiliară și sub control uman”. Aplicațiile folosite de instituții ar fi trecute într-un registru public.

Energie

Programul mizează pe un mix de surse: gaz, nuclear, hidro, regenerabile și stocare. Centralele pe gaz de la Mintia și Iernut ar fi finalizate. 

La Cernavodă, Unitatea 1 ar fi retehnologizată, ca să poată funcționa încă decenii, iar pentru Unitățile 3 și 4 ar veni decizia finală de construcție, cu finanțare asigurată.

Hidroelectrica ar continua proiectele de stocare prin pompare, inclusiv Tarnița-Lăpuștești. Principiul e simplu: apa este pompată într-un lac de acumulare când energia e ieftină și eliberată prin turbine când e nevoie.

Proiectul reactoarelor modulare mici, centrale nucleare de dimensiuni reduse, continuă doar „în condiții de fezabilitate economică demonstrată”.

România ar lansa prima licitație pentru parcuri eoliene în largul Mării Negre. Ajutorul pentru plata facturilor ar fi acordat în funcție de venit, direct pe factură, inclusiv la gaze. Contoarele inteligente ar fi generalizate, iar prosumatorii, adică oamenii care își produc singuri curent cu panouri solare și vând surplusul în rețea, ar primi reguli simple și stabile.

Fondurile europene

În plin program de reducere a deficitului, banii europeni devin principala sursă de investiții. PNRR ar trebui închis cu o absorbție de circa 90% pe granturi, adică peste 12 miliarde de euro nerambursabili.

Proiectele care nu au putut fi terminate la termen ar fi mutate, acolo unde se poate, pe fondurile de coeziune, destinate reducerii decalajelor dintre regiunile Uniunii. Scopul este ca șantierele să nu se oprească și bugetul național să nu fie împovărat suplimentar.

Din 2027, România și-ar propune să atragă cel puțin 10 miliarde de euro pe an din fondurile de coeziune, un nivel record. Pentru perioada 2028–2034, alocarea estimată trece de 60 de miliarde de euro. Modelul s-ar schimba însă. Granturile, bani care nu trebuie dați înapoi, ar lăsa treptat locul creditelor și garanțiilor, care pot fi refolosite. Firmele private ar urma să contribuie și să beneficieze de aproximativ o treime din investiții.

Apărare: 5% din PIB

Din cauza războiului din Ucraina și al presiunii pe Flancul Estic al NATO, bugetul apărării ar crește gradual până la 5% din PIB. Suma s-ar împărți în 3,5% pentru cheltuielile militare de bază și 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura folosită atât civil, cât și militar.

Programul insistă ca fiecare creștere să fie legată de capabilități concrete, nu doar de un procent: apărare antiaeriană și antirachetă, nave, drone și muniție.

Cele 16,68 miliarde de euro din SAFE, programul european de împrumuturi pentru apărare, ar trebui să aducă fabrici, furnizori și locuri de muncă în România, nu doar echipamente cumpărate din străinătate. S-ar înființa o autoritate pentru industria de apărare, în coordonarea premierului, care ar comasa mai multe structuri existente.

Bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu, unde staționează și trupe aliate, au prioritate la modernizare.

Educație

Educația și cercetarea sunt descrise în program drept domenii cronic subfinanțate. Ținta este ca educația să primească minimum 6% din PIB, iar cercetarea minimum 1%, jumătate din media europeană.

Copiii care nu merg la școală ar fi identificați prin conectarea bazei de date a școlilor cu evidența populației. Elevii din familii sărace ar primi mese, burse și tichete.

Bacalaureatul s-ar schimba din 2030.

Gradația de merit, un spor acordat profesorilor prin concurs, ar dispărea. În locul ei ar apărea o primă de performanță de 10–20% din salariu, acordată pentru cel mult 30% dintre profesorii unei școli, pe perioade de trei, șase sau douăsprezece luni. Decizia ar fi luată în fiecare școală, nu la nivel central.

Agricultură

Seceta a devenit o problemă recurentă pentru fermierii români. Programul propune un mecanism de compensare construit împreună cu Banca Mondială, operațional din primăvara lui 2027. Fermierii care primesc subvenții pe hectar și-ar recupera cheltuielile făcute pentru înființarea culturilor, iar asigurarea ar deveni opțională.

Pentru a încuraja consumul de produse locale, ar fi introdus sistemul „3 RO”, pentru animalele și plantele născute sau cultivate, crescute și procesate în România. APIA, agenția care plătește subvențiile pe suprafață, și AFIR, care gestionează fondurile pentru investiții în mediul rural, s-ar comasa. Cererile de subvenție ar fi verificate integral prin satelit, pentru a descuraja declarațiile false. Subvenția pe hectar s-ar acorda doar de la un prag minim de 5 hectare, pentru a sprijini fermele care produc efectiv.

Poliția locală dispare ca structură de ordine publică

Programul reorganizează din temelii structurile de ordine publică. Poliția Română, Poliția de Frontieră și partea operativă a Inspectoratului pentru Imigrări s-ar uni treptat într-o singură Poliție Națională.

Jandarmeria ar rămâne responsabilă de marile evenimente publice și de restabilirea ordinii. Poliția locală ar înceta să funcționeze ca o poliție paralelă. Atribuțiile de ordine publică ar trece la Poliția Națională, iar primăriile ar păstra doar controalele administrative, precum parcările, construcțiile sau comerțul.

Polițiștii locali care îndeplinesc standardele profesionale, medicale și de integritate ar putea trece în Poliția Națională.

Fiecare cartier și fiecare comună ar avea un polițist sau o echipă responsabilă nominal de relația cu comunitatea. Camerele purtate pe uniformă ar fi extinse la toate structurile operative, pentru a documenta intervențiile și a-i proteja deopotrivă pe cetățeni și pe polițiști. Sistemul 112 ar fi modernizat, ca apelantul să fie localizat mai rapid.

În afara granițelor

Pe plan extern, programul fixează câteva ținte cu termene precise. Aderarea la OCDE, organizația care reunește economiile dezvoltate ale lumii, e programată „în 2026, cât mai repede posibil”.

Intrarea în programul Visa Waiver, care le-ar permite românilor să călătorească în SUA fără viză, revine ca prioritate în relația cu Washingtonul. Pentru Republica Moldova și Ucraina, guvernul vrea deschiderea tuturor capitolelor de negociere pentru aderarea la UE „în acest an”.

Guvernul își propune și un acord politic pe următorul buget european, pentru perioada 2028–2034, până la finalul lui 2026, astfel încât banii pentru coeziune și agricultură să nu fie reduși. Hub-ul european de securitate maritimă de la Constanța ar deveni operațional în 2027, pentru a consolida prezența României la Marea Neagră.

Programul și lista miniștrilor merg la votul Parlamentului.