Dragoş Pîslaru lansează un termen pentru trecerea la moneda euro, după anunţul lui Nicuşor Dan despre „acord”: 2032

Anul 2032 ar putea deveni ținta pentru intrarea României în zona euro, spune ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El leagă însă acest orizont de trei condiții care trebuie bifate în prealabil: consolidarea fiscal-bugetară, un plan coerent de dezvoltare a țării și stabilitate politică, scrie TVR Info.

În viziunea ministrului, următorii ani ar trebui folosiți tocmai pentru a pune ordine în finanțele publice și pentru a îndeplini criteriile pe care le presupune aderarea la moneda europeană.

De ce 2032 și nu mai devreme

Pîslaru explică faptul că trecerea la euro nu se poate face decât după respectarea unor indicatori economici clari – de la deficitul bugetar la datoria publică – și că ținta din 2032 rezultă din adăugarea unei perioade obligatorii de monitorizare la termenul din 2030, până la care România și-a propus să-și echilibreze finanțele.

„Trecerea la euro poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor. Discutăm aici de deficit bugetar, discutăm de datorie publică, lucruri care țin de această consolidare pe care noi o avem. Vă aduc aminte că scopul este ca până în 2030 să ne punem finanțele în ordine, deci aș vedea o posibilitate de a avea o armonizare între câteva obiective: consolidarea fiscal-bugetară, adoptarea pentru 2028-2034 a unui plan coerent de dezvoltare a țării, un fel de plan de țară făcut cu cap. (…) Dacă ai o aliniere între zona de ajustare fiscal-bugetară, zona aceasta de plan de creștere, de dezvoltare și, bineînțeles, un lucru foarte important, așezarea de stabilitate politică pentru a putea într-adevăr să ai consecvență, România ar putea, să spunem, în 2030 plus 2, pentru că doi ani trebuie să stai în anticameră, oricum, e o perioadă de monitorizare, dacă vreți. 2032 ar putea să fie o țintă importantă pentru intrarea în zona euro”, a declarat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Un „acord de principiu” între partide

La începutul acestei luni, președintele Nicușor Dan a declarat că există un „acord de principiu între partide” cu privire la adoptarea monedei europene. Totuși, el a subliniat că este vorba despre un proces de durată, care trebuie tratat cu prioritate. Mai mult, șeful statului a insistat că reușita depinde de renunțarea partidelor la calcule electorale.

„Toate aceste obiective pot fi atinse numai dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează în interesul cetățenilor care le-au ales”, a scris el pe rețeaua X.

Tehnologia există, criteriile – nu

Cât despre partea concretă, tehnică, România stă surprinzător de bine: țara deține deja infrastructura necesară pentru a produce bancnote și monede euro, după ce Imprimeria BNR și Monetăria Statului au investit în echipamente noi.

Însă problema ține de îndeplinirea criteriilor economice.

„În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo. Și mai trebuie discutat și de criteriile reale, de convergența reală, de cât de aproape suntem la nivelul de dezvoltare al zonei euro sau de cât de conectați suntem de zona euro. Am ajuns de la 25% grad de convergență la 75-80%, ceea ce e remarcabil”, a declarat Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

Ce spune guvernatorul BNR: „Decizia e luată, dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a declarat că nu poate estima în cât timp ar putea intra România în zona euro și a avertizat că țara nu îndeplinește, în acest moment, condițiile necesare.

„Nu avem altă alternativă! Așa am semnat, trebuie să trecem la euro când condițiile sunt îndeplinite. Decizia e luată. Dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a explicat că prioritatea absolută rămâne corecția fiscală și reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB, „pentru că de acolo se trag toate”.

El a mai punctat că țara a ieșit în evidență printr-o instabilitate legislativă în domeniul fiscal „remarcabilă” și că este nevoie de câțiva ani de disciplină pentru a ajunge la o fiscalitate stabilă – „oricum după alegerile din 2028”.

Isărescu a amintit, de altfel, că discuțiile privind trecerea la euro nu sunt noi și că, la un moment dat, ajunseseră chiar foarte avansate.

„Noi, în 2011-2012, în discuții, am ajuns și la detalii precum pe unde să intre mașinile cu numerar în țară. S-a întrerupt discuția în 2018, când altele au devenit prioritățile”, a spus guvernatorul BNR.

El a mai subliniat că adoptarea euro presupune și o etapă obligatorie în mecanismul cursurilor de schimb, în care România ar trebui să reziste doi ani fără schimbări majore.

„Trebuie să stai așa, drept, doi ani în mecanism, fără să faci schimbări”, a mai explicat Isărescu.