Cum arată şi cât costă noua Dacia Sandero cu motorizare hybrid, maşina de 155 de cai-putere
Publicat acum 51 minute
După ce INS a anunțat, miercuri, că inflația a scăzut, în iulie 2026, cu 2,2% pentru prima dată în ultimul an și a atins nivelul de 8,2%, economiștii spun că „România a depășit vârful inflației”. „Rata acesteia ar putea coborî spre 5,5% din toamnă şi chiar spre 5% la sfârşitul anului, dacă noul Guvern nu va lua măsuri care să stimuleze creşterile de preţuri”, a declarat, pentru Agerpres, Adrian Negrescu.
Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a scăzut la 8,16% în luna iulie, de la 10,42% în iunie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%.
„Datele statistice vin să confirme că am depăşit vârful inflaţiei, iar dacă noul guvern va menţine această traiectorie, altfel spus, nu va lua măsuri menite să stimuleze creşterile de preţuri, s-ar putea ca din toamnă să vedem inflaţia pe la 5,5%, poate chiar 5% spre sfârşitul anului, aşa cum estimează şi Banca Naţională. În esenţă, preţurile nu scad în România, ele continuă să crească, dar vor creşte cu un ritm mai scăzut decât ce am văzut în ultimii doi ani de zile”, a spus Negrescu.
Astfel, „temperarea creşterilor de preţuri începe să fie vizibilă în special în cazul produselor alimentare, pe fondul reducerii vânzărilor şi a puterii de cumpărare”.
„E o veste bună, mai ales în zona produselor alimentare, acolo unde, faţă de luna iunie, vedem o scădere generalizată a preţurilor, ceea ce arată, din punctul meu de vedere, că s-a ajuns la fundul sacului. Pe de o parte, scăderea vânzărilor, iar pe de altă parte, reducerea puterii de cumpărare au determinat retailerii din sectorul agroalimentar să caute, prin promoţii, prin tot felul de discount-uri, prin schimbarea sortimentaţiei, să ofere nişte produse mai ieftine şi să-şi menţină vânzările pe linia de plutire. Iar acest lucru confirmă o tendinţă pe care am anticipat-o încă din primăvară, faptul că scăderea puterii de cumpărare din cauza inflaţiei va genera o schimbare a modului în care sunt construite preţurile în România”, a explicat el.
Totuși, evoluţia preţurilor carburanţilor rămâne unul dintre principalele elemente de incertitudine pentru inflaţia din perioada următoare.
„Marele semn de întrebare este legat, din punctul meu de vedere, de evoluţia preţului carburanţilor. Pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, aceştia pot influenţa semnificativ evoluţia inflaţiei în lunile următoare, însă nu cu un procent foarte mare. Nici măcar creşterea preţului la energie, care ar putea să intervină din această toamnă, nu va influenţa semnificativ inflaţia, pentru că efectele de bază deja s-au estompat”, a susţinut Negrescu.
El estimează că nu vor mai fi înregistrate creşteri de preţuri de amploarea celor din anul precedent, iar unele produse alimentare şi serviciile dau deja semne de temperare.
„Nu vom mai vedea creşteri de preţuri spectaculoase cum am văzut anul trecut, când scumpirea energiei cu aproape 80% a dus la o inflaţie record la nivel european în 2025 şi începutul lui 2026. Cartofii, fructele proaspete încep să se ieftinească. Vedem faptul că nici serviciile nu se mai scumpesc atât de mult cât se scumpeau în lunile anterioare. Am ajuns la un capăt de linie din perspectiva scumpirilor, economia practic absorbind în momentul de faţă toate creşterile de preţuri din ultimele 24 de luni”, a precizat acesta.
În ceea ce priveşte energia electrică, Negrescu estimează o posibilă scumpire cu 10-15% în această toamnă, însă cu un impact asupra inflaţiei mai redus decât anul trecut.
„Este posibil ca energia electrică să se scumpească cu 10-15%, însă impactul acestei creşteri de preţuri în inflaţie nu va mai fi similar cu cel de anul trecut. Aduceţi-vă aminte că, la o creştere de 80% a preţurilor la energie, am văzut, din păcate, scumpiri generalizate în economia românească. Ce putem face în această situaţie este să încercăm să ne protejăm, iar atât populaţia, cât şi firmele să-şi refacă contractele de furnizare de energie, în aşa fel încât, în perioada următoare, pentru următoarele 12 luni, să aibă un preţ fix garantat prin condiţiile contractuale”, a declarat Adrian Negrescu.
Pe lângă carburanţi, evoluţiile fiscale reprezintă, în opinia sa, un alt risc pentru traiectoria inflaţiei.
„Pe de altă parte, marele semn de întrebare este legat de evoluţia preţului carburanţilor, scumpirile la motorină şi benzină din luna august urmând să influenţeze moderat inflaţia din lunile următoare, iar marele semn de întrebare îl reprezintă evoluţiile fiscale. Ce va face noul guvern care va fi instalat la Palatul Victoria din punct de vedere fiscal? Dacă se va atinge din nou de taxe, dacă va creşte din nou taxele, mi-e teamă că această perspectivă de scădere generalizată a inflaţiei spre 5,5%, cum estimează şi Banca Naţională, ar putea fi spulberată de efectele unei majorări fiscale”, a avertizat el.
Negrescu consideră că o eventuală creştere a TVA la 24% ar putea reaprinde inflaţia şi ar afecta competitivitatea companiilor româneşti.
„Sper ca politicienii să nu cadă în capcana şi în tentaţia creşterii taxelor pentru a avea cu ce să plătească majorările salariale din sectorul bugetar, creşterea pensiilor de anul viitor şi alocaţiilor pentru copii. O eventuală creştere a TVA-ului la 24% ar însemna, din punctul meu de vedere, un fel de sepuku economic pentru România, pentru că ar reaprinde inflaţia şi ar duce, din păcate, competitivitatea firmelor româneşti spre un minim istoric în ultimii 15 ani”, a afirmat acesta.
În privinţa perspectivelor economiei, Negrescu spune că există semnale ale unei reveniri, care ar putea începe să fie resimţită în ultimele luni ale acestui an.
„Aş spune că vedem luminiţa de la capătul tunelului, din punct de vedere economic. Confirmările primite de la Moody's şi Fitch legate de rating-ul României, scăderea inflaţiei şi această tendinţă de temperare a inflaţiei spre 2,9%, cum estimează Banca Naţională în 2027, urmează să creeze premisele unei reveniri economice pe care, probabil, vom începe să o simţim din ultimele luni ale acestui an”, a declarat Negrescu.
Astfel, restructurarea activităţii companiilor şi recalibrarea ofertelor de bunuri şi servicii ar putea susţine această evoluţie.
„Sezonul de shopping de Crăciun, prima perioadă din 2027, va confirma faptul că economia românească şi-a restructurat mare parte din activitate, şi-a reorganizat paleta de bunuri şi servicii, şi-a recalibrat ofertele, iar perspectivele economice converg într-un nou scenariu, unul pozitiv, din punctul meu de vedere, confirmat inclusiv de agenţiile de rating”, a mai spus el.