Editorial FT despre Nicușor Dan: Cum să învingi populiștii în țări exploatate de roboții ruși. Ce este „puterea tăcerii strategice”

Jurnalistul Alec Russel scrie într-o analiză pentru Financial Times despre cum președintele României Nicușor Dan a câștigat lupta cu populiștii, făcând o paralelă cu situația din Marea Britanie și nu numai.

„Pe întreg continentul, partid după partid mainstreamul și-a pierdut relevanța și încrederea, condamnat de propria automulțumire mai mult decât de orice altceva. Și nu este vorba doar despre Europa. Donald Trump este pe val. Din Chile până în Japonia, în moduri diferite, chemarea sirenei populismului atinge coarda sensibilă. Deci, cum să reacționăm? La nivel global, liberalii sunt deprimați. Dar pentru cei înclinați să-și piardă curajul în privința șansei ca alegătorii să aleagă un centrist într-o epocă a indignării generate de algoritmi, am un răspuns: mergeți la București, capitala României. Acolo puteți participa la un curs de perfecționare despre cum să-i țineți la distanță pe populiști”, scrie Russel.

„La prima vedere, România este un studiu de caz curios pentru buna guvernare. A fost una dintre cele mai lente țări din Europa de Est care au îmbrățișat democrația și piața liberă după sfârșitul comunismului. În ultimele trei decenii, centrul-stânga și centrul-dreapta au prezidat alternativ o situație lipsită de strălucire. Capitalismul de cumetrie a înflorit, la fel ca și dezamăgirea față de roadele apartenenței la UE.

„Așadar, într-o regiune cu o istorie de naționalism profund și coaptă pentru a fi exploatată de roboții ruși, nu a fost o surpriză faptul că populiștii au dominat cursa înaintea alegerilor din acest an - până când au dat peste un creier tăcut, cu o istorie în a duce lucrurile la bun sfârșit”, se arată în editorialul FT.

Nicușor Dan, profesorul de matematică și fostul primar al Bucureștiului, ales președinte în luna mai, ezită atunci când i se cer sfaturi pentru colegii centriști. Însă el și activitatea sa încorporează o serie de lecții relevante pentru Sir Keir Starmer, prim-ministrul britanic aflat în impas, și pentru alți lideri care sunt derutați de valul populist, scrie Alec Russel.

Prima este credibilitatea, pierdută în Marea Britanie după o serie de promisiuni neîndeplinite de-a lungul anilor. „În România, oamenii îi susțineau pe populiști pentru că nu aveau încredere în stat, în autorități”, spune Dan. „Văd corupție, nedreptate... Singurul scop este de a recâștiga încrederea oamenilor.”

Soluția sa este o veche realitate politică: îndeplinește sarcinile plictisitoare, iar alegătorii s-ar putea să-și amintească de tine pentru asta. Ca primar al Bucureștiului, s-a ocupat de dezvoltatorii imobiliari în numele oamenilor de rând și a supravegheat o modernizare a sistemului de încălzire al orașului: obiective simple, dar neprețuite.

Provocarea sa în noua sa funcție este reducerea deficitului bugetar - cel mai mare din UE - și obținerea sprijinului într-un parlament divizat pentru reducerea costurilor esențială în acest scop. Din nou, el face referire la performanța sa, în acest caz în gestionarea bugetului Bucureștiului. Plățile datoriilor au consumat trei sferturi din acesta când a preluat conducerea. „Am petrecut un an și jumătate reeșalonând obligațiile noastre...” Finanțele orașului sunt acum pe drumul cel bun.

Nicușor Dan: „Chiar dacă societatea este polarizată, am încercat să fiu civilizat cu ceilalți”

Apoi, există tonul. „Chiar dacă societatea este polarizată, am încercat să fiu civilizat cu ceilalți”, spune Dan. „Încerc să am un dialog. Oamenii simt că nu sunt luați în considerare.”

Președintele vorbește atât de încet încât trebuie să te străduiești să-l auzi, dar știe cum să-și susțină punctul de vedere. Disprețuiește ideea de a se linguși la populiști. Cu toate acestea, este dispus să-și joace, așa cum a făcut recent când a contestat - în zadar - un proiect de lege privind instigarea la ură despre care considera că merge prea departe.

Și apoi există utilizarea strategică a tăcerii. Nicușor Dan așteaptă 15-20 de secunde înainte de a răspunde la unele întrebări. A fi prea meticulos cu microfonul ar putea fi o greșeală: cei care stăpânesc media digitală, precum Trump și Farage, sunt cei care fac profit. Dar reflexivitatea sa este un contrast valoros cu zgomotul adversarilor săi.

România manifestă, de asemenea, lecții mai puțin edificatoare în ceea ce privește democrația. Vance a avut dreptate să critice intervenția instanțelor de la începutul acestui an în interzicerea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, favoritul naționalist de atunci, spune Russel.

„Acest lucru a stat la baza unui articol pe care l-am scris în luna mai, sub titlul „ Cum să nu combatem populismul: o lecție din România ”. Acum pot să-mi scriu propria replică. Luna de miere a lui Dan se va termina în curând. Dar lecțiile pe care le oferă în prezent persistă: faceți lucrurile să se întâmple, arătați respect, nu dansați pe melodia populiștilor și amintiți-vă de puterea tăcerii strategice”, își încheie jurnalistul editorial din Financial Times.