Noul documentar „You Can See Everything”, realizat de Nathan Fielder și Lance Oppenheim, o aduce din nou în centrul atenției pe Elizabeth Holmes, fosta fondatoare a companiei Theranos, condamnată pentru fraudă. Într-o recenzie publicată de CNN, filmul este descris drept o producție neobișnuită, captivantă și șocantă, care explorează granița dintre realitate și ficțiune și ridică întrebări incomode despre una dintre cele mai controversate figuri din lumea afacerilor americane.
Documentarul a fost realizat în secret, iar interesul publicului a crescut după lansarea surpriză a unui trailer, în luna precedentă.
Filmul a ajuns în cinematografele din Statele Unite și Canada vineri, 16 octombrie.
„Unii dintre criticii care au avut acces la secretele filmului l-au declarat fără ezitare „filmul anului” sau s-au întrebat dacă acesta ar putea deveni chiar primul documentar nominalizat la Oscar la categoria „Cel mai bun film”. Odată cu lansarea sa în cinematografele din Statele Unite, vineri, publicul are acum ocazia să descopere motivul întregului entuziasm din jurul producției.”, scrie CNN.
Elizabeth Holmes pozează pentru peste 200 de camere, înainte de a se prezenta la închisoare
Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale producției o surprinde pe Holmes în timp ce pozează pentru peste 200 de camere, înainte de a se prezenta la închisoare, în 2023. Imaginile și scanările au fost realizate pentru a permite reproducerea chipului său prin intermediul videoclipurilor, hologramelor și inteligenței artificiale.
Inițiativa are și o miză comercială. Holmes și partenerul său, William „Billy” Evans, cu care are doi copii, pregătesc un nou proiect în domeniul sănătății, pe care îl numesc „Theranos 2.0”. O versiune digitală a lui Holmes ar putea fi utilizată, de exemplu, pentru prezentări și întâlniri de afaceri, chiar și în perioada în care aceasta se află în detenție.
Scena capătă însă o dimensiune mai complicată atunci când Holmes izbucnește în plâns. Ea vorbește despre relația dificilă pe care o are cu aparițiile în fața camerelor și despre experiențele negative din trecut, într-un moment care ilustrează una dintre temele centrale ale filmului: cât de mult poate fi crezută o persoană care și-a construit notorietatea în jurul unei imagini publice atent controlate?
Un portret între adevăr, manipulare și ficțiune
Pentru CNN, documentarul reprezintă o producție aparte, în care accesul neobișnuit de amplu la Holmes și familia sa se îmbină cu decizii regizorale surprinzătoare. Filmările surprind momente intime din viața acesteia, inclusiv din ultimele zile de libertate înainte de încarcerare, iar stilul vizual insistă asupra detaliilor fizice și emoționale ale personajelor.
Nathan Fielder, cunoscut pentru serialele „Nathan for You” și „The Rehearsal”, este atras de situații absurde, scenarii elaborate și comportamente umane greu de explicat. În acest documentar, stilul său se potrivește cu personalitatea publică a lui Holmes, care pare să ofere permanent noi versiuni ale propriei identități.
Filmul îi determină atât pe regizor, cât și pe spectatori să se întrebe dacă au în față o persoană neînțeleasă, o victimă a circumstanțelor sau o manipulatoare care continuă să controleze felul în care este percepută.
O întrebare formulată de Holmes în documentar rezumă această dilemă: lumea crede despre ea o realitate care nu este adevărată, dar care este, de fapt, realitatea? Recenzia CNN sugerează că filmul nu oferă un răspuns simplu și nici nu încearcă să elimine toate contradicțiile.
Realizat împreună cu Lance Oppenheim, documentarul alternează imagini de o frumusețe vizuală aparte cu secvențe deliberat incomode. Echipamentele de filmare și membrii echipei apar uneori în cadru, iar granița dintre documentarea evenimentelor reale și recrearea lor devine tot mai greu de identificat.
La jumătatea filmului apare și o persoană a cărei identitate a fost păstrată secretă înainte de lansare. Prezența acesteia schimbă radical direcția producției, transformând-o atât într-un subiect al documentarului, cât și într-un participant la realizarea lui. Observația că întreaga echipă lucrează într-un „teritoriu al ficțiunii” devine, în acest context, una dintre ideile-cheie ale filmului.
CNN remarcă și faptul că Fielder nu se prezintă ca un observator complet detașat. El își recunoaște propriile nesiguranțe și se întreabă dacă nu cumva a devenit prea apropiat de Holmes pentru a o analiza obiectiv. Astfel, documentarul nu o examinează doar pe fosta antreprenoare, ci și relația dintre aceasta și omul care încearcă să o înțeleagă.
Finalul apropie din nou filmul de stilul inconfortabil al lui Fielder. Înainte ca Holmes să plece spre închisoare, regizorul intervine în momentele sale private, face glume stânjenitoare și îi oferă un cadou ironic, format din vopsea de păr și ochelari de soare, ca și cum ar putea fugi. Despărțirea se încheie cu o îmbrățișare și un schimb de încurajări care inversează rolurile obișnuite dintre cineast și subiect.
În evaluarea CNN, „You Can See Everything” este mai mult decât un portret al unei femei condamnate pentru fraudă. Este un experiment despre imagine, adevăr și manipulare, care pune sub semnul întrebării chiar și încrederea spectatorului în ceea ce vede pe ecran.
Cine este Elizabeth Holmes și care a fost scandalul Theranos
Elizabeth Holmes este o fostă antreprenoare americană care a fondat Theranos, o companie din domeniul tehnologiei medicale, prezentată drept o posibilă revoluție în diagnosticarea bolilor. Ideea centrală a afacerii era dezvoltarea unor teste de sânge care să poată identifica numeroase afecțiuni folosind doar câteva picături de sânge, în locul cantităților mai mari necesare metodelor tradiționale.
Holmes a abandonat Universitatea Stanford pentru a se dedica proiectului și a devenit una dintre cele mai cunoscute figuri ale ecosistemului startup-urilor din Silicon Valley. Theranos a atras investiții importante și a fost evaluată, la apogeul său, la aproximativ 9 miliarde de dolari. Imaginea publică a fondatoarei, care amintea adesea de cea a lui Steve Jobs, a contribuit la notorietatea companiei.
Problema a fost că tehnologia prezentată investitorilor și publicului nu funcționa așa cum susținea conducerea companiei. Theranos a ajuns să folosească aparate convenționale pentru o parte dintre analize, iar investigațiile jurnalistice și verificările autorităților au scos la iveală probleme serioase privind fiabilitatea testelor și afirmațiile făcute despre performanța tehnologiei.
Scandalul a dus la prăbușirea companiei și la procese penale împotriva lui Holmes și a fostului președinte al Theranos, Ramesh „Sunny” Balwani. În ianuarie 2022, un juriu federal a găsit-o vinovată pe Holmes pentru mai multe capete de acuzare legate de fraudarea investitorilor. În noiembrie 2022, aceasta a fost condamnată la 135 de luni de închisoare, adică 11 ani și trei luni.
Cazul Theranos a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple ale riscurilor asociate promisiunilor tehnologice exagerate, lipsei de transparență și încrederii acordate fondatorilor de startup-uri fără verificări suficiente. Povestea a fost analizată în cărți, documentare și producții de televiziune, iar noul film al lui Nathan Fielder încearcă să examineze nu doar frauda, ci și felul în care Holmes continuă să-și construiască propria poveste.
Când va ieși Elizabeth Holmes din închisoare
În 2018, Elizabeth Holmes și președintele Theranos, Ramesh „Sunny” Balwani, au fost acuzați de fraudă electronică și conspirație în vederea comiterii unei fraude electronice. Ambii au pledat nevinovat.
În 2022, Holmes a fost condamnată la mai mult de 11 ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată pentru mai multe capete de acuzare privind conspirația pentru fraudarea investitorilor și frauda electronică.
Pedeapsa sa inițială a fost stabilită la 135 de luni, adică 11 ani și trei luni.
Holmes a început executarea pedepsei în mai 2023, iar conform programului inițial urma să fie eliberată în februarie 2030.
Ulterior, pedeapsa i-a fost redusă cu un an. În martie 2026, un judecător federal a decis că Holmes se califică pentru o reducere retroactivă a pedepsei în baza modificărilor ghidurilor federale de condamnare.
Pedeapsa a fost astfel redusă de la 135 la 123 de luni.
Judecătorul Edward Davila a stabilit că Holmes îndeplinește condițiile pentru reducere, dar a subliniat că această decizie „nu diminuează amploarea” infracțiunilor comise de aceasta.
Luna trecută, Elizabeth Holmes a primit aprobarea pentru a fi transferată anul viitor într-un centru de reintegrare pentru deținuți.
În paralel cu executarea pedepsei, Holmes și partenerul său au discutat despre dezvoltarea unui nou proiect în domeniul sănătății, numit informal „Theranos 2.0”. Posibilitatea de a folosi o reprezentare digitală a fondatoarei în videoclipuri sau prezentări ridică noi întrebări despre modul în care aceasta își poate reconstrui imaginea publică în timp ce se află în detenție.