La Basel se înoată în fluviu, în Germania riști o amendă uriașă dacă faci asta în Dunăre. De ce e interzis scăldatul în râuri
Publicat acum 2 ore si 44 minute
Incendiile de vegetație vor mistui, până la finalul secolului, cu 39% mai mult din suprafața Europei chiar și în cel mai bun scenariu de limitare a încălzirii planetei, a constatat un studiu, dacă nu se iau măsuri pentru o gestionare mai bună a lor, scrie The Guardian.
Vremea tot mai caldă, uscată și cu vânt – cea care transformă micile focare în infernuri devastatoare – va cuprinde o parte tot mai mare a Europei, pe măsură ce poluarea cu carbon împinge temperaturile în sus.
În cel mai pesimist scenariu modelat de cercetători, în care încălzirea globală ar ajunge la 3,6°C peste nivelurile preindustriale, suprafața arsă s-ar aproape tripla.
Îmbunătățirea modului de gestionare a incendiilor ar putea reduce aceste creșteri cu peste 70%, potrivit studiului, dar nu le-ar putea elimina complet.
„Investițiile în gestionarea incendiilor ar putea ajuta până la o anumită limită, dar dacă mergem pe o traiectorie a emisiilor ridicate... tot vom vedea creșteri puternice ale suprafeței arse”, a declarat Maik Billing, cercetător în domeniul ecosistemelor la Institutul din Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK) și autorul principal al studiului.
„Gestionarea incendiilor nu poate înlocui reducerea emisiilor”, mai spune el.
Cercetarea vine în timp ce incendiile de vegetație continuă să devasteze Europa, cu focare mari care lovesc țări din nordul continentului, precum Marea Britanie, Belgia și Germania, după săptămâni în care Franța, Spania, Italia, Croația și Grecia s-au luptat cu incendii uriașe.
La nivelul UE, acest sezon de incendii se anunță a fi al treilea cel mai grav din istorie, după 2025 și 2022, potrivit datelor publicate joi de Serviciul European de Informare privind Incendiile Forestiere. Până acum au ars peste 600.000 de hectare, iar în Belgia, Franța și Slovacia au fost doborâte recorduri pentru această perioadă a anului.
Cercetătorii, care au comparat suprafața anuală arsă estimată pentru perioada 2070-2100 cu rezultatele modelate pentru intervalul 2000-2030, au constatat că principalul factor al schimbării este înmulțirea condițiilor meteo favorabile incendiilor.
În scenariul optimist, în care încălzirea globală este limitată la 1,8°C – puțin peste nivelul actual de 1,4°C –, unele regiuni au înregistrat creșteri moderate ale acestor condiții, în timp ce altele au cunoscut schimbări reduse.
În scenariul pesimist însă, cu o încălzire de 3,6°C până la finalul secolului, cercetătorii au constatat o agravare constantă a condițiilor propice incendiilor în „practic toată Europa”. Oamenii de știință estimează că politicile actuale vor duce la o încălzire globală de aproximativ 2,6°C până la sfârșitul secolului.
Folosind un al doilea model, cercetătorii au descoperit că îmbunătățirea continuă a metodelor de combatere a incendiilor ar putea tempera efectele înrăutățirii condițiilor meteo, reducând suprafața arsă cu 92% în scenariul mai răcoros, comparativ cu situația în care capacitatea de intervenție ar rămâne la nivelul de astăzi.
Cercetătorii au folosit Indicele Dezvoltării Umane ca indicator aproximativ al capacității de a stinge incendiile, dar au recunoscut că apariția „mega-incendiilor” face dificilă extrapolarea pe baza experienței trecute.
Progresele în stingerea incendiilor de la anii 1980 încoace au redus numărul focarelor și suprafața arsă din sudul Europei, arăta un studiu publicat la începutul acestei luni, însă stingerea zeloasă a incendiilor, chiar și a celor mici, a dus, în mod paradoxal, la o acumulare a materialului vegetal rămas necombustionat.
Astfel, atunci când condițiile sunt favorabile, focul se poate dezvolta până la niveluri extreme, ducând la incendii mai puține, dar mult mai violente.
Tocmai asemenea incendii-monstru au lovit Franța și Spania la finalul lui iulie anul acesta, alungându-i din case pe o treime de milion de oameni, în timp ce flăcările se dezlănțuiau cu o forță pe care pompierii nu o puteau stăpâni.
Víctor Resco de Dios, inginer silvic la Universitatea din Lleida, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că sezonul incendiilor este adesea însoțit de un „joc steril al acuzațiilor” – care izolează doar unul dintre cei doi factori-cheie a căror interacțiune duce la incendii – și că studiul este un memento că trebuie să depășim căutarea de țapi ispășitori.
„Problema incendiilor de vegetație nu s-ar agrava dacă ne-am îndrepta către o eră glaciară – în loc de încălzire globală”, a spus el. „Și ar fi fost în mare parte atenuată dacă peisajele noastre ar fi fost precum cele de acum un secol, cu o suprafață împădurită mult mai mică”.