Campania APIA s-a încheiat: peste 671.000 de cereri au fost depuse pentru subvențiile din 2026
Publicat acum 1 ora si 9 minute
Directorul executiv al Asea Brown Bover (ABB), unul dintre cele mai mari grupuri de inginerie din lume, Morten Wierod, avertizează că Europa trebuie să reducă birocrația și reglementările care afectează competitivitatea companiilor, în contextul șocului energetic provocat de războiul dintre Israel și Iran, altfel riscă o criză a „șomajului în masă”, scrie Financial Times.
Potrivit acestuia, creșterea prețurilor la gaz în Europa afectează competitivitatea blocului european în comparație cu SUA.
Morten Wierod susține că, deși s-a tot discutat în spațiul public despre efectele războiului din Iran, europarlamentarii nu au dat dovadă de „niciun simț al urgenței” în ceea ce privește dereglementarea și solicită astfel măsuri urgente.
„Sper că nu va trebui să vedem o criză mult mai mare, care să însemne șomaj în masă. Acest lucru nu ar trebui să fie necesar pentru a obține acel sentiment corect de urgență”, a spus acesta, într-un interviu acordat la New York.
El a mai adăugat că: „Piața unică sau UE trebuie să elimine mai multă legislație și nu doar să simplifice, ci să elimine și să promoveze mai mult o piață unică, ceea ce va stimula creșterea economică”.
De asemenea, acesta a amintit despre planul de reformă inițiat de Comisia Europeană încă de acum doi ani, însă a criticat faptul că s-au făcut „prea puține lucruri în acest sens”, în tot acest timp.
Wierod a spus însă că Europa are niște atuuri importante: forța de muncă, accesul la educație de înaltă calitate și experiența în gestionarea crizelor.
„Dacă ați vedea cum a reușit Europa să gestioneze și să schimbe dependența de gazul rusesc - acest lucru s-a întâmplat rapid, de la 35% la 10% în decurs de un an. Deci, gestionarea crizelor există.”
El a mai subliniat că presiunile concurențiale sunt în creștere în Europa, din cauza inflației prețurilor la gaze cauzate de întreruperea aprovizionării din Orientul Mijlociu.
„Nu mă îngrijorează faptul că Europa nu va avea gaze. Va avea. Dar prețul va fi mai mare, iar asta am văzut în 2022 — și știm că aceste prețuri mai mari la gaze vor rămâne la fel și în 2026 și 2027”, a mai adăugat Wierod.
Și Roxana Mînzatu, comisar european pentru locuri de muncă, a avertizat zilele trecute că până la 1,3 milioane de locuri de muncă din întreaga Uniune Europeană sunt ameninţate de războiul în curs din Orientul Mijlociu.
Conflictul, care a izbucnit la sfârşitul lunii februarie a acestui an, când Israelul şi SUA au lansat atacuri asupra Iranului, a avut deja efecte concrete asupra economiei europene, ducând la o scumpire bruscă a energiei. Potrivit celor mai recente previziuni economice europene, publicate în mai, războiul a încetinit creşterea economică a Europei şi a împins inflaţia în sus.
Datele privind creşterea economică şi inflaţia diferă mult de la o ţară la alta în UE, iar Comisia consideră această discrepanţă o ameninţare la adresa competitivităţii.
Cel mai recent Pachet al Semestrului European reflectă această orientare, concentrându-se pe modul în care Europa îşi poate întări poziţia pe scena globală.
Mai exact, blocul comunitar vrea să reducă barierele economice din piaţa unică, să creeze un mediu mai prietenos pentru companii şi capital şi să-şi diminueze dependenţele strategice – mai ales faţă de China şi SUA.