Forțele aeriene franceze învață constant din lecțiile războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu pentru a-și antrena forțele nucleare și a-și adapta tacticile de lansare a unor astfe de atacuri și sunt din ce în ce mai dispuse să vorbească public despre acest subiect pentru a descuraja Rusia, informează Politico. Astfel, de patru ori pe an, în jur de 50 de avioane de luptă franceze decolează în cadrul unui exercițiu, intitulat „Operațiunea Poker”, pentru a exersa atacuri cu arme nucleare asupra unei „țări inamice”.
Franța își dorește ca noile sale rachete de croazieră, care pot transporta inclusiv încărcătură nucleară și care pot fi lansate din avion, să devinî un element credibil de descurajare.
Dar avioanele militare franceze, pentru a putea lansa respectivele rachete, trebuie să treacă prin apărarea antiaeriană a inamicului, într-un câmp de luptă înțesat de drone, radare și sisteme tot mai avansate de rachete, care se dezvoltă rapid. Iar Franța trebuie să țină pasul cu toate aceste avansuri tehnologice.
„E clar că competitorii noștri nu mai operează azi cum o făceau acum 10 ani — și nici noi, de altfel. Toată lumea evoluează și se supraveghează reciproc”, a declarat generalul Stéphane Virem, comandantul unităților nucleare din cadrul forțelor aeriene franceze, pentru trei publicații media, inclusiv Politico, într-un interviu rar acordat pe o astfel de temă.
Virem a spus că noi tactici și echipamente sunt integrate în scenariile antrenamentelor forțelor nucleare franceze.
„Inovațiile tehnologice se dezvoltă într-un ritm amețitor, în fiecare domeniu. Trebuie să ne adaptăm acestui ritm, pentru a găsi o modalitate de a le contracara: e vechea luptă a sabiei împotriva scutului”, a explicat generalul francez, care a enumerat avioanele purtătoare de rachete nucleare, sistemele moderne de detecție radar, noile sisteme antiaeriene sau cele de supraveghere prin satelit.
În luna martie, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța își propune să crească numărul de ogive nucleare din dotarea forțelor sale, dar și să extindă așa-numita „umbrelă nucleară” a Franței asupra Europei.
Parisul susține, de asemenea, că „interesele sale vitale” au o puternică dimensiune europeană, ceea ce înseamnă că un atac asupra continentului ar putea declanșa potențial un răspuns francez. Chiar și așa, pragul pentru utilizarea armelor atomice e păstrat de Franța în mod deliberat ambiguu.
Dar alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor ar putea schimba termenii. Candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen, favorita sondajelor de opinie la câștigarea alegereilor prezidențiale, a spus că țările europene trebuie să cumpere echipamente franceze dacă vor să beneficieze de protecția descurajării nucleare a Parisului.
Zilele trecute, Franța a testat o nouă rachetă balistică nucleară, lansată de pe un submarin, test la care a participat și președintele Macron
Kremlinul a denunțat testul și a acuzat „militarizarea” Uniunii Europene. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a subliniat că UE „și întemeiază identitatea sa în materie de apărare și securitate pe confruntarea cu Rusia” şi a descris această politică drept o „cale fără ieșire”.
„Misiunea noastră este să penetrăm apărarea inamicului pentru a garanta președintelui — și unui competitor — că dacă acesta amenință interesele noastre vitale, vom merge și îi vom provoca daune inacceptabile,” a spus generalul Virem în interviul pentru Politico.
Generalul francez a oferit și un detaliu puțin știut despre „Operațiunea Poker”: Virem a spus că forțele aeriene franceze fac debriefing pe rezultatele lansărilor simulate ale rachetei nucleare de croazieră ASMPA-R (simulări în care nu se lansează o rachetă reală).
Echipajele aeriene evaluează, de asemenea, pierderile care ar fi suferite de partea franceză atunci când penetrează apărarea aeriană a inamicului.
În plus, Franța desfășoară în prezent un program major pentru modernizarea descurajării nucleare aeriene și navale. Bugetul pentru 2027 propune o sumă de 63,4 miliarde de euro pentru cheltuieli militare — comparativ cu 57 miliarde acordate în 2026 — dintre care aproximativ 12% sunt alocate pentru descurajarea nucleară.
De asemenea, Macron a anunțat că Franța va redeschide o a patra bază aeriană nucleară la Luxeuil, la mai puțin de 100 de kilometri de granița cu Germania, pe lângă cele deja existente la Istres, Avord și Saint-Dizier. Până în 2035, Luxeuil va găzdui două escadrile de avioane de vânătoare Rafale standard F5 echipate cu ASN4G, noua rachetă de croazieră hipersonică cu capacitate nucleară a Franței.
„Uită-te la ce se întâmplă astăzi în Ucraina,” a spus Virem. „Apar drone noi și lupta împotriva lor se desfășoară în perioade foarte scurte. Este exact la fel pentru noi. Trebuie să devenim mult mai agili.”
„Trebuie să acceptăm că sistemele pe care le testăm și le implementăm s-ar putea să nu mai fie complet actualizate după un an — și că le înlocuim regulat,” a explicat el, adăugând că conflictele recente arată și importanța rachetelor aer-aer cu rază mai lungă, suprimarea capacităților de apărare aeriană ale inamicului și dronele de luptă colaborative.
O altă provocare, potrivit generalului, este că forțele aeriene ar putea, eventual, să necesite 230 de avioane de luptă, față de aproximativ 185 în prezent, deoarece avioanele Rafale capabile nuclear sunt folosite și pentru misiuni convenționale.