Antena 3 CNN Life Știinţă „Geoidul”. De ce modelul gravitațional al NASA face ca Pământul să arate ca un cartof

„Geoidul”. De ce modelul gravitațional al NASA face ca Pământul să arate ca un cartof

G.M.
2 minute de citit Publicat la 23:21 22 Aug 2026 Modificat la 23:21 22 Aug 2026

NASA a publicat o reprezentare a geoidului, un model care arată cum ar arăta suprafața oceanelor de pe întreaga planetă dacă asupra apei ar acționa doar gravitația și rotația Pământului, scrie Euronews.

Gravitația nu are exact aceeași intensitate în toate regiunile globului, iar aceste diferențe influențează forma pe care ar lua-o suprafața mărilor și a oceanelor.

În această vară, NASA a publicat o reprezentare vizuală spectaculoasă a modului în care gravitația variază pe suprafața Pământului.

Dacă oceanele nu ar fi influențate de maree, valuri, vânturi sau curenți marini, iar apa s-ar afla numai sub efectul gravitației și al rotației planetei, suprafața lor ar avea un aspect ușor diferit. În loc să formeze o sferă perfect netedă, aceasta ar prezenta mici ridicături și adâncituri.

În reprezentarea NASA, aceste diferențe au fost mărite de 10.000 de ori pentru a putea fi observate cu ușurință. Din acest motiv, Pământul pare neregulat și seamănă cu un cartof. În realitate, deformările sunt mult mai mici și nu pot fi văzute astfel cu ochiul liber.

Modelul poartă numele de „geoid” și reprezintă matematic câmpul gravitațional al Pământului. Mai simplu spus, geoidul indică un nivel imaginar al mării care se extinde pe întreaga planetă, inclusiv pe sub continente. El nu reprezintă forma reală a reliefului terestru, cu munți, văi și câmpii.

Masa Pământului nu este distribuită uniform, nici la suprafață, nici în interiorul planetei. Din acest motiv, nici câmpul gravitațional nu este uniform.

Munții, șanțurile oceanice și diferențele de densitate dintre materialele aflate în interiorul planetei influențează gravitația. Regiunile în care există mai multă masă exercită o atracție puțin mai puternică asupra apei, producând ridicături în modelul geoidului. În alte zone, nivelul teoretic al mării este mai coborât, iar pe model apar adâncituri.

Cel mai jos punct al geoidului se află la sud de India

În imaginea realizată de NASA, variațiile de înălțime ale geoidului au fost amplificate de 10.000 de ori. În realitate, diferența dintre cel mai înalt și cel mai coborât punct al acestuia este de 191 de metri.

În zona Islandei, geoidul ajunge la 85 de metri deasupra nivelului de referință, iar la sud de India coboară la 106 metri sub acesta. Nivelul de referință este un model matematic neted și ușor turtit al Pământului, numit elipsoid de referință. Cercetătorii îl folosesc ca punct de plecare pentru a măsura abaterile produse de distribuția inegală a gravitației.

Reprezentarea se bazează pe peste un miliard de observații realizate de 19 sateliți de-a lungul a 15 ani. Printre aceștia se numără sateliții misiunii Gravity Recovery and Climate Experiment a NASA și cei ai misiunii Gravity Field and Steady-State Ocean Circulation Explorer, desfășurată de Agenția Spațială Europeană.

Oamenii de știință folosesc geoidul pentru a studia câmpul gravitațional al Pământului și modificările sale, produse atunci când apa, gheața și alte mase se deplasează în jurul planetei. Potrivit NASA, aceste informații sunt importante și pentru realizarea hărților, măsurătorile topografice și sistemele de navigație.

Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole