Norvegia are, începând de vineri, un nou rege. Prințul moștenitor Haakon urcă pe tron după moartea tatălui său, Harald al V-lea, care a încetat din viață la vârsta de 89 de ani. Haakon are 53 de ani și preia tronul într-un moment dificil pentru familia regală, afectată de scandalurile care îi implică soția, Mette-Marit, și pe fiul acesteia, Marius Borg Høiby.
Regele Harald V a murit vineri dimineață, la Spitalul Național din Oslo. Palatul Regal a anunțat că monarhul a murit în pace, după o perioadă în care s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate. Haakon i-a succedat automat, fără o perioadă de tranziție între cele două domnii.
Noul monarh este cunoscut oficial drept regele Haakon al VIII-lea, nume care îl leagă simbolic de una dintre figurile importante ale istoriei moderne a Norvegiei, regele Haakon VII.
Primele sale îndatoriri vor include depunerea jurământului față de Constituție și Parlament. Norvegia nu organizează o încoronare propriu-zisă, însă o ceremonie de consacrare la Trondheim este posibilă ulterior.
› Vezi galeria foto ‹
Cine este Haakon, noul rege al Norvegiei
Haakon Magnus s-a născut la 20 iulie 1973, la Oslo, fiind al doilea copil și singurul fiu al lui Harald V și al reginei Sonja. El a devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron.
Înainte de viața regală, Haakon a urmat pregătire militară în Marina Regală Norvegiană și a absolvit Academia Navală Regală din Bergen în 1995. Ulterior, a studiat științe politice la Universitatea California, Berkeley, iar apoi studii de dezvoltare la London School of Economics.
În biografia sa, Haakon a povestit că nu s-a simțit întotdeauna confortabil cu ideea de a fi membru al familiei regale. Reuters îl descrie drept un prinț „reticent”, care în copilărie și adolescență a încercat să păstreze o anumită distanță față de statutul său. În autobiografia publicată în 2023, el a relatat inclusiv despre anxietatea pe care o simțea atunci când statutul său regal devenea subiect de discuție.
Viața lui s-a schimbat radical odată cu relația cu Mette-Marit Tjessem Høiby. Cei doi s-au căsătorit în 2001, după o relație care a stârnit la vremea respectivă controverse tocmai pentru că Mette-Marit era o femeie fără origine aristocratică și mamă singură.
Cine este noua prințesă moștenitoare
Cei doi au împreună doi copii: prințesa Ingrid Alexandra și prințul Sverre Magnus. Odată cu urcarea lui Haakon pe tron, Ingrid Alexandra, în vârstă de 22 de ani, devine prințesă moștenitoare și următoarea în linia succesiunii.
Haakon și-a construit în ultimele decenii imaginea unui membru al familiei regale mai degrabă discret, apropiat de oameni și preocupat de teme sociale și internaționale. A preluat treptat tot mai multe responsabilități de la tatăl său, pe măsură ce sănătatea lui Harald s-a deteriorat.
Presa norvegiană a urmărit în ultimii ani această tranziție aproape permanentă. În august, când Harald era internat pentru tratamentul unei boli de sânge, VG relata că Haakon devenise deja regent și preluase atribuțiile oficiale ale tatălui său. Experții citați de publicația norvegiană subliniau că sistemul constituțional permitea astfel monarhiei să funcționeze fără întrerupere.
Un rege care trebuie să repare imaginea monarhiei
Haakon preia tronul într-un moment în care imaginea familiei regale norvegiene este mult mai fragilă decât în perioada de vârf a popularității lui Harald.
Regele Harald a fost considerat timp de decenii un simbol al stabilității și al unității naționale. Fiul său se bucură și el de o imagine personală bună, însă problemele din interiorul familiei îi complică începutul domniei.
Associated Press scrie că una dintre principalele misiuni ale noului rege va fi recâștigarea încrederii publicului într-o monarhie afectată de controversele din jurul familiei sale. Reuters vorbește, la rândul său, despre o succesiune care vine într-un moment deosebit de dificil pentru Casa Regală.
Scandalurile legate de Mette-Marit și fiul ei, Marius Borg Høiby
Cea mai mare problemă pentru noul rege este reprezentată de scandalurile care îi implică soția și fiul acesteia dintr-o relație anterioară.
Mette-Marit a fost criticată în 2026 după publicarea unor documente care au arătat că a păstrat legătura cu Jeffrey Epstein, infractorul sexual american condamnat pentru infracțiuni sexuale. Potrivit documentelor publicate în Statele Unite, cei doi au corespondat și s-au întâlnit între 2011 și 2014, inclusiv după condamnarea lui Epstein din 2008. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat în februarie că prințesa moștenitoare a dat dovadă de „judecată slabă” prin menținerea acestor contacte.
Mette-Marit și-a cerut scuze și a declarat ulterior că a fost manipulată de Epstein. Cazul a devenit însă o problemă majoră pentru imaginea monarhiei, mai ales într-o societate în care familia regală este asociată în mod tradițional cu modestia și integritatea.
Noua regină a Norvegiei se confruntă și cu probleme grave de sănătate și a fost internată de mai multe ori în spital, iar în luna iunie a fost supusă unui transplant de plămâni.
Fiul noii regine a fost condamnat la închisoare pentru viol
În paralel, fiul ei, Marius Borg Høiby, a fost implicat într-unul dintre cele mai grave scandaluri judiciare care au lovit familia regală norvegiană.
Høiby, care nu are titlu regal și nu face parte oficial din linia de succesiune, a devenit fiul vitreg al lui Haakon atunci când Mette-Marit s-a căsătorit cu prințul moștenitor, în 2001.
În iunie 2026, un tribunal din Oslo l-a condamnat la patru ani de închisoare după ce l-a găsit vinovat de 34 de infracțiuni, între care două violuri și acte de violență domestică. A fost achitat în cazul altor două acuzații de viol. Høiby a negat acuzațiile principale și a anunțat că va face apel.
Procesul a atras o atenție uriașă în Norvegia. Aftenposten și VG au urmărit în detaliu cazul, inclusiv vizitele lui Haakon și Mette-Marit la Høiby în perioada în care acesta era în detenție. Cu puțin timp înainte de începerea procesului, Haakon a declarat că familia îl iubește pe Marius, dar atât el, cât și Mette-Marit au anunțat că nu vor fi prezenți la proces.
Familia regală a încercat să păstreze distanța instituțională față de dosar, însă cazul a afectat inevitabil imaginea monarhiei. Presa norvegiană a analizat inclusiv întrebarea dacă Haakon și Mette-Marit ar fi trebuit să ofere mai multe explicații publice în legătură cu anumite episoade din dosar.
Ce fel de rege va fi Haakon?
Haakon moștenește o monarhie construită pe imaginea de apropiere față de societate, dar și una care intră într-o perioadă de schimbare generațională.
Spre deosebire de tatăl său, care a beneficiat de peste trei decenii pentru a-și consolida statutul de figură națională, Haakon începe domnia cu familia sa aflată deja sub o presiune mediatică fără precedent.
În același timp, Haakon are un avantaj important: controverselor din jurul familiei li se opune o imagine personală relativ solidă. Presa internațională îl descrie drept un succesor pregătit, discret și conștient de responsabilitatea pe care o primește.
Noul rege va avea astfel o misiune delicată: să păstreze modelul de monarhie modernă și modestă construit de Harald, fără ca scandalurile soției și fiului vitreg să devină definitorii pentru propria sa domnie.
În Norvegia, unde regele are în principal un rol constituțional și simbolic, adevărata miză pentru Haakon nu va fi puterea politică, ci încrederea publicului. Iar prima mare provocare a domniei sale este să demonstreze că poate separa instituția monarhiei de crizele personale care au lovit familia regală.
Ce atribuții are regele Norvegiei
În Norvegia, regele are în principal un rol constituțional și ceremonial, nu unul executiv. El este șeful statului, însă puterea politică este exercitată de guvern și de Parlament, Stortingul.
Printre atribuțiile sale se numără numirea formală a guvernului, prezidarea Consiliului de Stat, deschiderea oficială a sesiunii parlamentare și reprezentarea Norvegiei în plan diplomatic.
Regele este, de asemenea, comandantul suprem formal al forțelor armate și îndeplinește un rol important în ceremoniile de stat și în menținerea continuității instituției monarhice.