Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat luni că a dat în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor, pentru “refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.
În cererea de chemare în judecată, depusă la Curtea de Apel Bucureşti, Sectia de contencios administrativ şi fiscal, ÎCCJ cere emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante pentru magistrați. Aceste măsuri ar urma să includă, dacă este cazul, și efectuarea unei rectificări bugetare, se arată în document
Se solicită ca instanța să stabilească un termen de maximum 10 zile pentru executarea obligațiilor dispuse, precum și aplicarea unei amenzi prevăzute de legislația privind executarea hotărârilor judecătorești, în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Sancțiunile ar urma să fie aplicate persoanelor responsabile, respectiv ministrului Finanțelor și prim-ministrului României, în cazul neexecutării obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, precum și obligarea acestora la plata de despăgubiri pentru neexecutare.
Solicitările ÎCCJ, formulate în cererea de chemare în judecată:
Obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, prevăzute în Anexa la prezenta;
Emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
Stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru
neexecutare;
Solicităm instanței aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere.
Magistrații acuză încălcarea dreptului de proprietate
ÎCCJ precizează că prin neachitarea sumelor restante este afectat dreptul de proprietate al tuturor judecătorilor care sunt în posesia unor titluri executorii neplătite de mai bine de 10 ani, încălcându-se art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
“Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanțiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecății, cât şi în cea a executării silite. În acest context, executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti, prin emiterea inițial a unei ordonanţe de urgenţă, OUG nr.114/2018, ce eşalonează executare hotărârii pe o perioadă de 5 ani, şi ulterior emiterea unei alte ordonanţe de urgenţă, OUG nr.115/2023, prin care se reeşalonează executarea deja eşalonată, pentru ca ulterior, prin Ordonanța de urgență nr. 52/2025 Guvernul să îşi asume plata acestora în anul 2026, iar prin Legea bugetului pentru anul 2026 să nu fie prevăzute nici măcar aceste sume încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la respectarea bunurilor”.
Amintim că Înalta Curte de Casație și Justiție a depus vineri o plângere prealabilă la Guvern și Ministerul Finanțelor, aceasta fiind prima etapă în demersul de a ataca în instanță decizia Executivului, care a dispus amânarea plății unor drepturi salariale restante către magistrați.
Pe 19 martie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că s-a ajuns la un acord în coaliție, astfel că pachetul social intră în buget și se amâna achitarea drepturilor salariale obținute de magistrați în instanțe.
Premierul a spus că erau în discuție două variante: "Prima să creștem deficitul, nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care s-a căzut de acord este să reducem alte cheltuieli, achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate anii trecuți și amânarea lor pentru anul următor".