În plină presiune asupra sistemului energetic, provocată de secetă și oprirea Unității 1 de la Cernavodă, România a fost susținută luni, la prânz, de producția solară. Aproape jumătate din energia produsă în țară a venit din panouri fotovoltaice, ceea ce a permis chiar un export net de peste 1.000 MW.
Aceeași producție solară care a redus presiunea asupra sistemului în timpul zilei scoate însă la iveală o vulnerabilitate majoră: după apus, în lipsa unor capacități suficiente de stocare și producție flexibilă, prețurile energiei cresc puternic în orele de vârf.
Datele privind funcționarea sistemului energetic furnizate de Transelectrica au arătat, luni la ora 12:20 că România producea 6.043 MW, în timp ce consumul intern era de 5.021 MW, ceea ce a permis un export net de aproximativ 1.022 MW.
Cea mai mare contribuție vine din energia fotovoltaică. Panourile solare livrau 2.963 MW, adică aproape 49% din producția națională, o pondere ridicată care limitează presiunea asupra celorlalte surse de producție, după reducerea capacității nucleare.
Practic, la prânz, energia produsă de panourile fotovoltaice era de peste patru ori mai mare decât producția nucleară rămasă disponibilă. Centralele nucleare de la Cernavodă au contribuit cu doar 667 MW, aproximativ 11% din producție, după oprirea Unității 1, afectată de scăderea debitului Dunării.
În același timp, sursele clasice au un rol important în menținerea echilibrului sistemului. Centralele pe hidrocarburi produc 868 MW, cele pe cărbune 762 MW, iar hidrocentralele livrează 616 MW.
Un element care atrage atenția este contribuția redusă a energiei eoliene, de doar 106 MW, în timp ce producția din surse fotovoltaice depășește 2.900 MW.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită în contextul scăderii nivelului Dunării, care a afectat alimentarea cu apă necesară funcționării centralei. Autoritățile au intervenit pentru dirijarea apei în zona brațului Dunării Vechi, prin dislocarea stâncii Pârjoaia, cu scopul de a crește debitul către zona centralei de la Cernavodă.
Marea vulnerabilitate a sistemului energetic
Diferența dintre energia abundentă și ieftină din timpul zilei și presiunea din orele de seară se vede în prețurile din Piața pentru Ziua Următoare (PZU).
În intervalele cu producție fotovoltaică ridicată, energia s-a tranzacționat la valori reduse. Între 09:45 și 10:45, prețurile au fost cuprinse între 200 și 419 lei/MWh, echivalentul a 20–42 de bani/kWh. Cel mai redus nivel a fost de aproximativ 200 lei/MWh (20 bani/kWh), în intervalul 10:00–10:15.
În schimb, pentru orele de seară, când producția solară dispare, iar consumul rămâne ridicat, piața a anticipat prețuri mult mai mari. În intervalele de vârf, energia a ajuns la valori de peste 2.700–2.900 lei/MWh, adică aproximativ 2,7–2,9 lei/kWh.
Prețuri și de 15 ori mai mari în orele de vârf
Cele mai ridicate valori sunt înregistrate în intervalele 79–82 din piață, corespunzătoare perioadei 18:45–20:00:
2.711 lei/MWh (2,71 lei/kWh);
2.933 lei/MWh (2,93 lei/kWh);
2.811 lei/MWh (2,81 lei/kWh);
2.561 lei/MWh (2,56 lei/kWh).
Situația evidențiază una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului energetic românesc, și anume că energia fotovoltaică poate asigura cantități importante de electricitate și poate reduce prețurile în timpul zilei, dar în lipsa capacităților de stocare această energie nu poate fi folosită după apus, exact în momentele în care cererea este cea mai mare.
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția, vineri, în conferința de presă în care a anunțat stare de alertă din cauza scăderii producției de energie, asupra importanței infrastructurii de stocare. Premierul a dat exemplul Bulgariei, care cumpără energie ieftină din România în timpul zilei și o vinde seara, în timpul vârfului de consum, la prețuri mult mai mari.