Cine sunt singurii lideri europeni cărora Putin le trimite urări de Anul Nou
Publicat acum 17 minute
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) spune că nu există dovezi asupra presupusului atac ucrainean asupra reşedinţei lui Novgorod al lui Vladimir Putin. Potrivit analiştilor, "circumstanțele presupusului atac din 29 decembrie asupra palatului lui Putin de la Valdai, lângă Novgorod, nu sunt conforme cu tiparul dovezilor observate atunci când forțele ucrainene desfășoară atacuri în Rusia.
Potrivit ISW, raidurile ucrainene confirmate în Rusia generează, de obicei, dovezi observabile în surse deschise.
Aceste dovezi includ înregistrări video, adesea geolocalizate, ale operațiunilor de apărare antiaeriană, exploziilor, incendiilor sau coloanelor de fum în apropierea obiectivelor vizate. Alte dovezi sunt declarații ale autorităților ruse locale și regionale, care, de regulă, minimalizează atacurile (cu drone) ucrainene reușite, vorbind în schimb despre "resturi" de drone doborâte; precum și relatări ale surselor locale și ale presei despre incendii sau pagube la aceste obiective.
ISW nu a observat niciun astfel de material video și nici relatări locale sau regionale despre atacuri ucrainene în apropierea reședinței lui Putin care să coroboreze afirmația lui Lavrov", ministrul rus de Externe care a anunțat luni presupusul atac. Potrivit experților ISW, în plus, "afirmația lui Lavrov privind doborârea a 89 de drone ucrainene deasupra Oblastului Novgorod este, de asemenea, incoerentă cu declarația Ministerului rus al Apărării, potrivit căreia forțele ruse ar fi doborât 47 de drone ucrainene deasupra Oblastului în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, ceea ce slăbește și mai mult afirmația. Forțele ucrainene loviseră anterior numeroase obiective militare în Oblastul Novgorod, ceea ce a produs dovezi", scrie think-tank-ul.
Moscova "nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmației sale", adaugă analiza publicată pe site-ul ISW, care concluzionează: "Kremlinul ar putea dori să folosească acest presupus atac pentru a justifica refuzul său față de orice propunere de pace care ar putea rezulta din recentele discuții bilaterale dintre Statele Unite și Ucraina și multilaterale dintre Statele Unite, Ucraina și Europa".
Publicația de opoziție rusă Sota a publicat o anchetă asupra presupusului atac din 29 decembrie, relatând că locuitorii din Valdai nu au auzit sunetele apărării aeriene funcționând peste noapte, chiar dacă apărarea aeriană rusească ar fi trebuit să funcționeze pentru a doborî până la 91 de drone ucrainene.
Sota a relatat că dronele lansate de la granița de nord a Ucrainei ar trebui să traverseze spațiul aerian rusesc puternic protejat, inclusiv multiple instalații ale Forțelor de Rachete Strategice, unități de apărare aeriană, aviație militară și alte active care fie s-ar afla sub o protecție puternică a apărării aeriene, fie ar acționa ele însele ca umbrelă a apărării aeriene rusești. Sota a concluzionat că Ucraina ar fi putut ataca reședința lui Putin din Valdai printr-un „miracol” sau printr-o neglijență militară deliberată a Rusiei. Serviciul Rusia al Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL) a raportat în august 2025 că Rusia a crescut numărul de sisteme de apărare aeriană care apără Valdai de la două la 12 din 2022 până în august 2025.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins presupusul atac asupra reședinței lui Putin din regiunea Novgorod și a avertizat că Rusia va folosi această afirmație pentru a justifica atacuri împotriva orașului Kiev și a clădirilor guvernamentale ucrainene.