Iranul neagă că a lansat o rachetă balistică spre Turcia
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a negat că Iranul a lansat o rachetă balistică spre teritoriul turc.
Conform unui comunicat al ministerului de externe de la Teheran, Araghchi a afirmat, în cursul unei conversații cu șeful diplomației turce, Hakan Fidan, că acuzaţiile respective sunt „complet nefondate” şi a propus o anchetă comună pentru stabilirea adevărului.
Şeful diplomaţiei iraniene a vorbit de „operaţiuni (...) desfăşurate de inamici” şi a oferit „cooperarea tehnică” pentru examinarea oricărei afirmaţii de genul celei menţionate.
Ministerul apărării de la Ankara informase, luni, că forţele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei. Potrivit organizației guvernamentale, a fost vorba de o rachetă balistică, doborâtă după ce a pătruns în spaţiul aerian al Turciei. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană şi antirachetă ale NATO desfăşurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată şi de purtătoarea de cuvânt a alianţei, Allison Hart.
Precedentele incidente similare au avut loc pe 4, 9 şi 13 martie.
Hegseth, atac la NATO: „Nu prea mai ai o alianță dacă ai țări care nu sunt dispuse să-ți fie alături atunci când ai nevoie de ele”
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat, marți, că „nu prea mai ai o alianță” dacă acele țări „nu sunt dispuse să-ți fie alături”.
„Nu ai o alianță prea solidă dacă ai țări care nu sunt dispuse să-ți fie alături atunci când ai nevoie de ele”, a declarat Hegesth.
Remarcile sale vin după atacul lui Trump la adresa NATO.
Trump: NATO e groaznic, toți sunt groaznici. Să vină să-și ia petrolul. Nu e niciun pericol în Strâmtoarea Ormuz
Trump și-a repetat frustrarea față de faptul că alte țări nu au trimis resurse militare pentru a se alătura războiului SUA-Israel împotriva Iranului, dar a spus că nu este pregătit să retragă forțele americane din luptă „încă”.
„La un moment dat o voi face, nu încă. Dar țările trebuie să intervină și să se ocupe de asta (Strâmtoarea Ormuz). Iranul a fost decimat, dar ei vor trebui să intervină și să-și facă propria treabă”, a declarat Trump la CBS News.
Trump și-a repetat, de asemenea, afirmația că, în ciuda atacurilor iraniene continue asupra navelor și infrastructurii statelor din Golful Persic, „nu există nicio amenințare reală” în Strâmtoarea Ormuz.
„Voi fi acolo, dar dacă au dificultăți în a obține petrol, să vină și să-l ia, așa cum ar trebui să facă. Să vină și să-l ia. Nu au vrut să dea o mână de ajutor nimănui. NATO este groaznic și toți sunt groaznici. Așa că, dacă vor petrol, să vină și să-l ia. Nu există nicio amenințare reală, nu există nicio amenințare substanțială, pentru că țara [Iranul] a fost decimată”, a spus Trump. „Să vină și să-l ia. E timpul să facă ceva pentru ei înșiși”.
„Zilele următoare vor fi decisive”, spune Hegseth
„Noi am stabilit termenii. Zilele următoare vor fi decisive. Iranul știe asta”, a declarat Pete Hegseth.
El spune că iraninenii nu pot face aproape nimic „din punct de vedere militar” în această privință.
„Da, vor lansa în continuare niște rachete, dar noi le vom doborî”, spune el.
Hegseth adaugă că în ultimele 24 de ore s-a înregistrat cel mai mic număr de rachete și drone inamice lansate de Iran.
„O schimbare de regim a avut loc” în Iran, spune Hegseth
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat, marți, că „a avut loc o schimbare de regim” în Iran.
„Acest nou regim, deoarece a avut loc o schimbare de regim, ar trebui să fie mai înțelept decât precedentul”, a spus Hegseth. „Președintele Trump va face o înțelegere. Este dispus, iar termenii înțelegerii le sunt cunoscuți”.
Dar dacă Iranul nu este dispus să respecte acești termeni, a adăugat Hegseth, armata americană „va continua cu și mai multă intensitate”.
Trump, ieșire nervoasă la adresa aliaților: „SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute”
Donald Trump își critică, marți, aliații, după ce unele țări europene au refuzat să ajute SUA în războiul din Iran. Trump critică Franța și Marea Britanie, în două mesaje publicate pe Social Truth.
„Franța nu a permis avioanelor încărcate cu provizii militare care se îndreptau spre Israel să zboare peste teritoriul francez. Franța a fost FOARTE NEAJUTATOARE. SUA ÎȘI VA AMINTI!!! Președintele DJT”, a scris Trump.
Anterior, acesta a criticat și Marea Britanie.
„Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, cum ar fi Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: Numărul 1, cumpărați de la SUA, avem destul, și Numărul 2, adunați-vă puțin curaj, mergeți în Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum voi nu ați fost acolo pentru noi. Iranul a fost, practic, decimat. Partea grea a trecut. Mergeți să vă luați propriul petrol! Președintele DJT”, a mai scris Trump.
O instalație de desalinizare ar fi fost lovită în Iran și scoasă din funcțiune
O instalație de desalinizare de pe insula Qeshm din Iran a fost scoasă din funcțiune în urma unui atac aerian, potrivit agenției de presă semi-oficiale ISNA, citând un oficial al Ministerului Sănătății iranian.
SUA au cerut Poloniei o baterie Patriot pentru războiul din Iran, însă s-au lovit de un refuz: „Nu avem de gând să le relocăm nicăieri”
Ministrul polonez al apărării a declarat că Polonia nu va trimite sistemele sale de apărare aeriană Patriot în Orientul Mijlociu, în urma relatărilor din presă conform cărora SUA ar fi vrut să le folosească în războiul său împotriva Iranului, scrie presa din Polonia.
Cotidianul polonez Rzeczpospolita a relatat marți că Statele Unite au întrebat informal Varșovia cu privire la desfășurarea uneia dintre bateriile sale Patriot în Orientul Mijlociu, pentru a fi folosită în respingerea atacurilor iraniene.
La scurt timp după publicare, Władysław Kosiniak-Kamysz a respins afirmațiile, postând pe X: „Bateriile noastre Patriot și armamentul lor sunt folosite pentru a proteja cerul polonez și flancul estic al NATO”.
Nimic nu se schimbă în această privință și nu avem de gând să le relocăm nicăieri!”
„Aliații noștri știu foarte bine și înțeleg cât de importante sunt sarcinile pe care le avem aici. Securitatea Poloniei este o prioritate absolută”, a declarat ministrul plonez al apărării.
Polonia operează două baterii Patriot care au ajuns la starea de funcționare completă la sfârșitul anului 2025.
Italia a refuzat accesul bombardierelor SUA la baza NATO din Sicilia, deși avioanele se aflau deja în aer
Itaia a refuzat, zilele trecute, să permită mai multor avioane ale SUA să folosească baza aeriană NATO de la Sigonella, din Sicilia, informează agenția italiană de presă ANSA, care citează Il Corriere della Sera.
Refuzul a venit după ce planul de zbor al mai multor avioane americane, care se îndrepta spre Orientul Mijlociu, avea marcată o oprire la Sigonella.
Conform Il Corriere della Sera, aeronavele americane erau bombardiere.
Acest planul de zbor - cu oprirea la Sigonella - a fost comunicat părții italiene abia când avioanele erau deja în aer. În urma unor verificări suplimentare, s-a stabilit că respectivul zbor nu era unul de transport sau vreo cursă regulată - ambele variante acoperite de un acord existent între Italia și SUA.
Navele chineze tranzitează Strâmtoarea Ormuz
Trei nave ale Chinei au trecut recent prin Strâmtoarea Ormuz „prin coordonare cu părțile relevante”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe chinez, Mao Ning.
„Apreciem asistența oferită de părțile implicate”, a spus Mao Ning, fătă a preciza la cine se referă.
Mao Ning a reiterat apelul Chinei pentru un armistițiu imediat, spunând că strâmtoarea este un coridor vital pentru comerțul cu mărfuri și energie.
Prețurile la benzină în SUA depășesc 4 dolari pe galon, cel mai mare nivel din 2022
Prețurile la benzină din SUA au depășit media de 4 dolari pe galon (aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată din 2022, în timp ce prețurile combustibililor continuă să crească la nivel mondial.
Potrivit clubului auto AAA, media națională pentru un galon de benzină este acum de 4,02 dolari, cu peste un dolar mai mult decât înainte de începerea războiului.
Ultima dată când șoferii americani au plătit atât de mult la pompă a fost acum aproape patru ani, după ce Rusia a invadat Ucraina.
Prețul este o medie națională, ceea ce înseamnă că șoferii din unele state plătesc peste 4 dolari pe galon de mai mult timp.
Rubio: Strâmtoarea Ormuz se va deschide „într-un fel sau altul”
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că este încrezător că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide pentru navigaţie „într-un fel sau altul”, avertizând Iranul în legătură cu consecinţe grave dacă va continua să blocheze această cale navigabilă vitală, relatează marţi dpa, preluată de Agerpres.
Într-o declaraţie acordată canalului Al Jazeera, Rubio a declarat că Iranul fie ar putea să „respecte dreptul internaţional” şi să permită trecerea navelor, fie „o coaliţie de ţări din întreaga lume şi din regiune, cu participarea Statelor Unite, se va asigura că (strâmtoarea) este deschisă”. El nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliţie.
„Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecinţe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci şi din partea ţărilor din regiune şi din întreaga lume”, a mai spus şeful diplomaţiei americane.
Rubio a adăugat că obiectivele cheie ale oricărei acţiuni militare ar fi distrugerea forţelor aeriene şi a marinei iraniene şi o reducere semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a spus că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care va fi abordată problema Strâmtorii Ormuz.
Pene de curent în Teheran, după bombardamentele SUA și Israelului
Iranul a transmis, marţi, că exploziile din estul şi vestul capitalei Teheran au provocat mai multe pene de curent, fără a fi raportate victime, informează EFE, preluată de Agerpres.
Conform agenţiilor de presă Tasnim şi Fars, care acuză SUA şi Israel de atac, angajaţi ai Ministerului Energiei lucrează pentru restabilirea serviciului, după impactul schijelor asupra instalaţiilor unei staţii electrice din estul oraşului.
De asemenea, agenţiile au raportat o întrerupere anterioară a furnizării de curent electric din cauza deteriorării echipamentelor electrice care, potrivit autorităţilor, au fost restabilite în mai puţin de o oră.
În ultimele trei zile, capitala Iranului a fost ținta unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morţi, după atacuri asupra a trei instalaţii nucleare, două universităţi, clădirea unei televiziuni din Qatar şi zone rezidenţiale din Teheran.
Pe 28 martie, când s-a împlinit o lună de la declanşarea războiului, a avut loc una din cele mai intense zile de bombardamente din Iran, cu 701 atacuri în 278 de locuri din 21 din cele 31 de provincii ale ţării, potrivit datelor furnizate de organizaţia neguvernamentală de opoziţie cu sediul în Statele Unite HRANA.
De la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite şi Israel, peste 93.000 de facilităţi civile, dintre care 600 de şcoli şi 295 de centre medicale au fost avariate în Iran, potrivit celui mai recent bilanţ, publicat duminică de Semiluna Roşie iraniană.
Autorităţile iraniene nu au făcut publice un bilanţ oficial al persoanelor decedate din 5 martie, când au anunţat 1.230 de morţi, în timp ce HRANA situează bilanţul persoanelor ucise la 3.461, dintre care 1.551 civili.
WSJ: Trump le-a spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt războiului chiar fără a redeschide Strâmtoarea Ormuz
Donald Trump ar fi dispus să încheie rapid un conflict militar cu Iranul chiar dacă una dintre cele mai importante consecințe ale acestuia, blocarea Strâmtorii Ormuz, nu ar fi rezolvată imediat, scrie The Wall Street Journal. Acest lucru reprezintă o schimbare majoră față de abordările tradiționale ale SUA, care puneau accent pe menținerea libertății de navigație în această zonă strategică.
În loc să urmărească o operațiune militară complexă și de durată pentru redeschiderea strâmtorii, administrația sa ar prefera o intervenție limitată în timp, de câteva săptămâni, concentrată mai ales pe slăbirea capacităților militare ale Iranului, în special marina și sistemele de rachete, după care ar încerca să treacă la negocieri diplomatice pentru a încheia conflictul.
Această strategie implică și ideea că responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi transferată către aliați, precum statele europene sau cele din Golf, în loc ca SUA să suporte costurile și riscurile unei operațiuni extinse, ceea ce reflectă o dorință de a evita un război lung și costisitor.
Un petrolier kuweitian a fost lovit de o dronă iraniană în apele Dubaiului
Iranul a făcut un atac „direct şi rău intenţionat” împotriva unui petrolier sub pavilion kuweitian în portul Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a transmis marţi agenţia de presă kuweitiană, citând compania petrolieră naţională.
„Petrolierul era complet încărcat în momentul incidentului. Atacul a cauzat daune materiale la coca navei şi un incendiu la bord, existând riscul unei scurgeri de petrol în apele din jur”, a scris agenţia KUNA, citând Kuwait Petroleum Corporation. Potrivit aceleiaşi surse, nu s-au înregistrat răniţi.
Autoritățile din Dubai au anunțat, marți, că au stins cu succes incendiul de la bordul unui transportator de țiței din Kuweit, despre care kuweitienii au spus că a fost lovit de o dronă iraniană.
Guvernul din Dubai a declarat că nu au fost raportate răniți și că toți cei 24 de membri ai echipajului sunt în siguranță.
Anterior, Corporația Petrolieră din Kuwait (KPC) a declarat că petrolierul „Al-Salmi” a fost atacat de forțele iraniene în timp ce era ancorat în largul Dubaiului, potrivit agenției de știri de stat KUNA.
Petrolierul era complet încărcat, a declarat KPC, avertizând asupra posibilității unei deversări de petrol, potrivit KUNA.
Nava a fost lovită la 31 de mile marine nord-vest de Dubai, potrivit autorității maritime britanice (UKMTO), o agenție de monitorizare condusă de armata britanică, responsabilă pentru regiune.
Autoritățile din Dubai au declarat că echipele evaluează amploarea pagubelor și situația.
Marţi, armata kuweitiană a anunțat pe Twitter că răspunde la atacurile cu drone şi rachete din ţară.
Netanyahu afirmă că Israelul şi-a îndeplinit mai mult de jumătate dintre obiectivele de război
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat, luni, într-un interviu acordat Newsmax, un canal conservator din SUA, că şi-a atins mai mult de jumătate din obiectivele sale în războiul împotriva Iranului, fără a avansa, însă, un calendar precis, scrie Agerpres care citează AFP.
„Evident, am depăşit jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, a răspuns liderul politic în a 31-a zi a războiului împotriva Iranului, precizând că vorbeşte „în termeni de misiuni, şi nu neapărat în termeni de durată”.
„Cred că am realizat multe. Am slăbit acest regim. Le-am dat cu adevărat o lovitură foarte grea”, a declarat el.
„Am ucis mii de membri” ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, şi „le-am ucis liderii”, a continuat prim-ministrul.
„Suntem pe punctul de a le lichida industria de armament. Întreaga lor bază industrială, distrugând totul, fabrici întregi şi chiar programul nuclear”, a adăugat el.
Mai devreme în cursul zilei, secretarul de stat american, Marco Rubio, a spus că războiul va dura săptămâni mai degrabă decât luni, exprimându-şi optimismul cu privire la posibilitatea de a colabora cu elemente din cadrul guvernului iranian.
Donald Trump estimase durata operaţiunilor militare între patru şi şase săptămâni.
„În cele din urmă, cred că acest regim se va prăbuşi din interior”, a mai afirmat Benjamin Netanyahu, repetând că nu acesta este obiectivul războiului lansat de Israel şi Statele Unite.
„Dar, deocamdată, în acest moment, ceea ce facem este pur şi simplu să le alterăm capacităţile militare, capacităţile balistice, capacitatea nucleară şi, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a adăugat el.
Donald Trump anunțase cu o zi înainte că a realizat deja „schimbarea regimului” în Iran datorită atacurilor care l-au ucis pe liderul suprem Ali Khamenei şi numeroşi oficiali de rang înalt ai regimului. „Avem de-a face cu oameni diferiţi faţă de cei cu care a avut de-a face oricine până acum”, a spus el. „Este un grup de persoane complet diferit, aşa că aş considera asta o schimbare de regim”, a continuat Trump.
AP: Aliații din Golf ai SUA, în frunte cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe, îi cer lui Trump să continue războiul în Iran
Aliații Statelor Unite din Golf, conduși de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, îl îndeamnă pe președintele Donald Trump să continue războiul împotriva Iranului, argumentând că Iranul nu a fost slăbit suficient de campania de bombardamente condusă de SUA, care durează de o lună, potrivit unor oficiali americani, din Golf și israelieni, citați de Associated Press.
Unii dintre aliații regionali susțin acum în fața Casei Albe că momentul oferă o oportunitate istorică de a paraliza definitiv regimul clerical de la Teheran.
Oficiali din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain au transmis în discuții private că nu doresc ca operațiunea militară să se încheie până când nu vor exista schimbări semnificative în conducerea iraniană sau o schimbare dramatică a comportamentului Iranului, potrivit oficialilor, care nu au fost autorizați să comenteze public și au vorbit sub protecția anonimatului.
Presiunea venită din partea statelor din Golf apare în timp ce Trump oscilează între a afirma că conducerea iraniană, grav slăbită, este pregătită să încheie conflictul și a amenința cu escaladarea suplimentară a războiului dacă nu se ajunge curând la un acord.
Deși liderii regionali susțin în general acum eforturile SUA, un diplomat din Golf a descris existența unor diviziuni, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite fiind în fruntea apelurilor pentru creșterea presiunii militare asupra Iranului.
Emiratele Arabe Unite au devenit probabil cele mai „belicoase” dintre statele din Golf și fac presiuni puternice asupra lui Trump pentru a ordona o invazie terestră, a spus diplomatul. Kuweitul și Bahrainul favorizează, de asemenea, această opțiune. Emiratele Arabe Unite, care s-au confruntat cu peste 2.300 de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului, au devenit tot mai iritate pe măsură ce războiul continuă, iar salvele de atacuri riscă să afecteze imaginea lor de centru sigur, prosper și curat pentru comerț și turism în Orientul Mijlociu.
Omanul și Qatarul, care în mod istoric au jucat rolul de intermediari între Iranul izolat economic și Occident, au favorizat o soluție diplomatică.
Diplomatul a spus că Arabia Saudită a argumentat în fața SUA că încheierea războiului în acest moment nu va produce un „acord bun”, unul care să garanteze securitatea vecinilor arabi ai Iranului.
Saudiții spun că un eventual acord de încheiere a războiului trebuie să neutralizeze programul nuclear al Iranului, să distrugă capacitățile sale de rachete balistice, să pună capăt sprijinului oferit de Iran grupărilor de interpuși ai săi și, de asemenea, să asigure că Strâmtoarea Ormuz nu va mai putea fi blocată eficient de regimul iranian în viitor, așa cum s-a întâmplat în timpul conflictului.