Antena 3 CNN › Actualitate › Laura Codruța Kovesi a plecat de la Parchetul European. Bilantul celor 20 de ani de scandaluri în care a fost implicată

Laura Codruța Kovesi a plecat de la Parchetul European. Bilantul celor 20 de ani de scandaluri în care a fost implicată

Andrei Paraschiv
14 minute de citit Publicat la 12:18 17 Noi 2026 Modificat la 12:18 17 Noi 2026
Laura Codruţa Kovesi. Foto: Profimedia Images

Laura Codruța Kövesi a condus cele mai puternice trei parchete accesibile unui procuror român: Parchetul General, DNA și Parchetul European (EPPO). De la 1 noiembrie 2026, conducerea EPPO a fost preluată de fostul ei adjunct, procurorul german Andrés Ritter. Astfel, Independent News a realizat un bilanț al celor mai controversate momente ale carierei sale de 20 de ani.

L.C. Kovesi și-a terminat mandatul la Parchetul European. Bilanțul marilor scandaluri în care a fost implicată în ultimii 20 de ani

Pe 2 octombrie 2006, președintele Traian Băsescu a numit-o pe Kovesi Procuror General al României, în ciuda unui aviz negativ al Consiliului Superios al Magistraturii (CSM). Pe 2 octombrie 2009, Băsescu a reînvestit-o pentru al doilea și ultimul mandat posibil, încheiat în octombrie 2012.

Din mai 2013, ea a condus DNA, numită tot de Băsescu, la propunerea Guvernului Ponta, în urma unui acord politic care a zguduit USL. Pe 6 aprilie 2016, fostul Președinte Klaus Iohannis a semnat decretul pentru al doilea mandat.

Kovesi fost revocată pe 9 iulie 2018, iar între 2019 și 2026 a fost prima procuroare-șefă a Parchetului European, mandat ajuns la final în octombrie 2026.

Bilanțul DNA al carierei sale

Potrivit raportului DNA referitor la mandatul ei (15 mai 2013 – 5 iulie 2018), procurorii anticorupție au trimis în judecată 68 de demnitari, dintre care: 14 miniștri și foști miniștri, 39 de deputați, 14 senatori și un europarlamentar. În aceeași perioadă, 37 de demnitari au fost condamnați definitiv. Rata achitărilor este în jurul a 10%, iar sechestrele dispuse au depășit două miliarde de euro.

Doar în 2017, DNA a trimis în judecată 997 de inculpați, iar 713 au fost condamnați definitiv, în timp ce rata achitărilor a fost de 12,2%.

În spatele acestor cifre s-au adunat însă scandaluri uriașe, de care nu a scăpat.

Mineriada și Revoluția: Ion Iliescu, scos de sub acuzare în mandatul ei (2007-2009)

În iunie 2007, generalul magistrat Dan Voinea, șeful Secției Parchetelor Militare, a început urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu. Acuzația era participație la omor deosebit de grav, pentru moartea a patru oameni în noaptea de 13 spre 14 iunie 1990, în timpul Mineriadei. Era prima dată când Iliescu era pus sub acuzare pentru evenimentele de atunci.

Măsura a durat, însă, doar câteva luni. În decembrie 2007, procurorul general Laura Codruța Kövesi a admis plângerea lui Iliescu și a infirmat începerea urmăririi penale. Motivele invocate de ea au fost:

  • Voinea nu primise dosarul spre soluționare și era incompatibil, pentru că trimisese anterior cauza în judecată
  • Lui Iliescu i se adusese la cunoștință o altă acuzație decât cea pentru care fusese începută urmărirea
  • Actul de începere a urmăririi nu avea oră și nu fusese înregistrat

Kövesi a insistat atunci că nu este vorba de o clasare, și a spus că Iliescu urma să fie chemat la audieri și că a sesizat CSM pentru a fi trași la răspundere procurorii care țineau de ani de zile vechile dosare.

În lunile următoare, Iliescu a scăpat totuși de acuzații. Toate soluțiile de mai jos au fost date de procurori în timpul mandatului lui Kövesi, nu de ea personal:

  • 10 octombrie 2008: procurorii Secției de urmărire penală a Parchetului General au dat o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale față de Iliescu, în dosarul celor patru morți
  • 10 martie 2009: DIICOT l-a scos de sub urmărire penală pe Iliescu, alături de alte 30 de persoane, pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune și comunicare de informații false
  • 18 iunie 2009: într-un alt dosar al Mineriadei, procurorii i-au scos de sub urmărire pe Iliescu, Virgil Măgureanu, Mihai Chițac și Victor Stănculescu. Pentru o parte din fapte, au constatat intervenirea prescripției

Totul s-a schimbat însă după intervenția CEDO. În 2011, Curtea a condamnat România pentru ancheta ineficientă privind Revoluția și a stabilit că statul nu poate invoca prescripția. Pe 17 septembrie 2014, Marea Cameră a CEDO a condamnat România și în cazul Mineriadei. Atunci, Curtea a constatat încălcarea dreptului la viață, a interzicerii relelor tratamente și a dreptului la un proces echitabil și a obligat statul să continue ancheta.

Dosarul Mineriadei a fost redeschis astfel în 2015.

În iunie 2017, procurorii militari i-au trimis în judecată pentru infracțiuni contra umanității pe Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și alți inculpați, numărul total fiind de 14. În decembrie 2020, Înalta Curte a întors dosarul la procurori, după ce a anulat rechizitoriul și probele.

Pe 2 decembrie 2021, Înalta Curte a confirmat definitiv redeschiderea urmăririi penale împotriva lui Iliescu pentru cele patru decese din iunie 1990. Instanța a validat astfel infirmarea rezoluției din 10 octombrie 2008.

Potrivit unor surse citate de Ziare.com, și în dosarul Revoluției exista o rezoluție din 2009, emisă în mandatul lui Kövesi, care trebuia anulată pentru ca ancheta împotriva lui Iliescu să poată continua.

Între timp, Ion Iliescu a murit pe 5 august 2025, fără să fi fost condamnat în vreunul dintre dosare. La acel moment, potrivit G4Media, dosarul Mineriadei se afla din nou la Înalta Curte, în camera preliminară. Dosarul Revoluției fusese retrimis procurorilor în septembrie 2024.

Avocatul lui Iliescu a anunțat că procesul penal împotriva lui va înceta, ca urmare a decesului.

Protocolul cu SRI (2009)

În 2009, când Kövesi era Procuror General, Parchetul a semnat un protocol de colaborare cu SRI. Documentul a fost desecretizat abia în 2018 și a devenit argumentul central al celor care susțineau că dosarele penale erau „comandate” de serviciul de informații.

Kövesi a apărat protocolul, spunând că ofițerii SRI au avut doar sarcini tehnice și că ar mai încheia astfel de protocoale, pentru că „nu a fost ceva nelegal”.

Pe 16 ianuarie 2019, Curtea Constituțională a decis, cu 6 voturi din 9, că protocolul din 2009 dintre Parchetul General și SRI este neconstituțional, iar cel din 2016 parțial neconstituțional. Printre judecătorii care au votat împotrivă s-a aflat Daniel Morar, fostul șef al DNA.

CCR a stabilit că sentințele definitive nu sunt afectate, dar că în dosarele aflate pe rol, instanțele trebuie să verifice dacă au fost încălcate regulile de competență ale organelor de cercetare.

Într-un final, nicio instanță nu a constatat răspunderea ei personală pentru protocol. Decizia CCR a deschis însă calea contestațiilor în dosarele aflate încă pe rol.

Sebastian Ghiță și dosarul care îi putea bloca drumul spre Parchetul European

Fostul deputat Sebastian Ghiță, fugit în Serbia, a susținut că a avut o relație apropiată cu Kövesi. Pe baza plângerii lui, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) a deschis, în decembrie 2018, un dosar penal împotriva ei.

Acuzațiile erau luare de mită, în sumă de 268.689 de lei, pe care Kövesi i-ar fi cerut-o lui Ghiță pentru avionul cu care fostul director FNI, Nicolae Popa, a fost adus din Indonezia în 2011, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă.

În martie 2019, în plină competiție pentru șefia Parchetului European, procuroarea Adina Florea a pus-o sub control judiciar și i-a interzis să părăsească țara. Înalta Curte a ridicat ulterior măsura.

În mai 2023, Parchetul General a clasat dosarul, pentru că faptele nu există. La mărturia mincinoasă, procurorii au constatat și că intervenise prescripția.

Fotografiile de la vilele SRI (2014)

În septembrie 2018, Victor Ponta a publicat o fotografie făcută în 2014 la o vilă de protocol a SRI. În imagine apar Kövesi, liderul PSD Liviu Dragnea și directorul SRI George Maior. Dragnea avea să devină unul dintre cei mai importanți inculpați ai DNA.

Maior a recunoscut, în fața comisiei parlamentare de anchetă, existența acestor petreceri private. Pentru criticii lui Kövesi, fotografia a devenit simbolul relației prea apropiate dintre parchete, servicii și politicieni.

Deși fotografia este autentică și necontestată, nu au existat consecințe juridice.

Interceptările SRI și Decizia CCR din 2016

În februarie 2016, Curtea Constituțională a lovit în mecanismul pe care se sprijineau multe anchete DNA. CCR a declarat neconstituțională sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din articolul 142 din Codul de procedură penală, care permitea SRI să pună în executare interceptările din dosarele penale. În motivare, Curtea a arătat că SRI nu are atribuții de cercetare penală.

DNA a reacționat, cerând bani și oameni. Potrivit Mediafax, instituția estima că are nevoie de 130 de polițiști, echipamente și un sediu secundar, cu un cost de aproximativ 10,4 milioane de euro, și de aproximativ doi ani pentru a reveni la standardele de atunci.

Astfel, interceptările au trecut la parchete și poliție. Decizia a rămas unul dintre argumentele principale ale celor care susțin că DNA a funcționat, în epoca Kövesi, în tandem cu serviciul de informații.

Black Cube: Șefa DNA spionată (2016)

În aprilie 2016, DIICOT a reținut doi agenți ai firmei israeliene de informații private Black Cube. Potrivit presei, unul dintre ei spărsese conturile de e-mail ale unor apropiați ai lui Kövesi, iar celălalt îi suna noaptea pe fratele, tatăl și fostul soț al șefei DNA de atunci. În septembrie 2016 a fost arestat și fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, acuzat că a făcut legătura dintre Black Cube și cei care au plătit operațiunea.

Șeful Black Cube, Dan Zorella, a susținut în fața procurorilor că i s-a spus că operațiunea era dorită de SRI și de Președintele Iohannis. Potrivit Spotmedia, singura lui legătură cu SRI era Dragomir, iar Zorella nu a putut prezenta nicio dovadă.

Agenții și șefii Black Cube au primit, pe bază de acord de recunoaștere a vinovăției, pedepse cu suspendare, însă nu a fost stabilit public cine a finanțat operațiunea. DIICOT a disjuns această parte a anchetei.

„Câmpul tactic” și generalii SRI

Generalul SRI Dumitru Dumbravă, fost șef al Direcției Juridice decedat între timp, a devenit celebru pentru formula potrivit căreia instanțele erau un „câmp tactic” pentru serviciu. Audiat în noiembrie 2017 de comisia parlamentară de control, el a declarat că s-a întâlnit des cu Kövesi, mai ales cât aceasta era Procuror General, pentru a discuta mandatele de siguranță națională.

Totuși, a negat însă că ar fi discutat dosare sau că ar fi încercat să influențeze vreun magistrat.

Opt ani mai târziu, chiar generalii care au simbolizat relația dintre SRI și parchete au ajuns inculpați. Pe 3 iulie 2025, DNA i-a trimis în judecată pe Florian Coldea și Dumitru Dumbravă pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani. Dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Cătălin Hideg și nu are legătură cu activitatea lui Kövesi.

Dosarul Microsoft: Șapte foști miniștri au scăpat prin prescripție (2014–2018)

Dosarul Microsoft, prezentat ani la rând drept cel mai mare caz de corupție din România, privea licențele software cumpărate de statul român începând cu un contract semnat în 2004. DNA a fost sesizată abia în 2013, de Corpul de Control al premierului, iar ancheta a fost preluată de procuroarea Mihaiela Moraru Iorga. În septembrie 2014, procurorii au obținut avizele pentru urmărirea penală a mai multor foști miniștri.

Procesul cu inculpații obișnuiți s-a încheiat cu condamnări. Pe 3 octombrie 2016, Înalta Curte a majorat definitiv pedepsele:

  • Gheorghe Ștefan „Pinalti”: șase ani de închisoare pentru trafic de influență
  • fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu: trei ani, pentru luare de mită și spălare de bani
  • Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru: câte doi ani și patru luni

În februarie 2018, a devenit public faptul că DNA clasase dosarul pentru șapte foști miniștri: Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Țicău și Daniel Funeriu. Pentru șase dintre ei, faptele s-au prescris. Pentru Funeriu, procurorii au constatat că fapta nu există.

Miniștrii fuseseră puși sub acuzare la începutul lui 2015, după ce, potrivit noului mod de calcul, termenul de prescripție expirase deja la finalul lui 2014.

Kövesi a recunoscut o culpă a DNA, dar a refuzat să demisioneze și a spus că nu are „niciun motiv” pentru a face acest lucr. Ea a explicat că procuroarea de caz calculase prescripția de la data ultimelor plăți, din 2009, în timp ce Înalta Curte a stabilit în 2017 că termenul curge de la data contractului.

Kövesi a mai precizat că, pentru miniștri, urmărirea penală începuse „la câteva zile după împlinirea termenului”, că nu o suspectează pe procuroare de rea-credință și că a sesizat Inspecția Judiciară pe 17 iulie 2017.

Șefa DNA a ridicat și o întrebare către celelalte instituții: ce au făcut timp de nouă ani, până la sesizarea DNA?.

Procuroarea, însă, a contrazis-o. Mihaiela Iorga a declarat că problema prescripției a fost discutată de la început cu Kövesi și cu adjunctul ei, Călin Nistor, în „două sau trei” întâlniri. Potrivit ei, la acele discuții s-a stabilit că ancheta poate continua.

O ramură separată a dosarului i-a vizat pe oamenii de afaceri Dinu Pescariu și Claudiu Florică, alături de Gabriel Sandu. Pe 15 noiembrie 2021, Înalta Curte a încetat procesul penal pentru abuz în serviciu și i-a achitat pentru spălare de bani, printr-o decizie care nu era definitivă.

Astfel, patru inculpați au fost condamnați definitiv. Niciunul dintre cei șapte foști miniști nu a ajuns în instanță în acest dosar. În total, procurorii dispuseseră măsuri asigurătorii de până la 62,5 milioane de euro și 22 de milioane de dolari.

Înregistrările din ședințele DNA (2017)

În 2017, televiziunile au difuzat înregistrări din ședințe interne ale DNA. În ele, Kövesi le-ar fi cerut procurorilor dosare grele și „să ajungem mai repede la domnul premier”. Potrivit Mediafax, ar fi vorbit și despre „decapitarea instituțională” într-un dosar privind locuințe.

Kövesi a declarat că înregistrările nu sunt autentice și că expresiile atribuite nu îi aparțin. DNA a sesizat Parchetul General, iar Inspecția Judiciară a declanșat o acțiune disciplinară.

Totuși, autenticitatea înregistrărilor rămâne contestată. Independent news notează nu a identificat o soluție penală definitivă în acest dosar.

DNA Ploiești și procurorul „Portocală” (2017–2024)

Cel mai grav scandal intern al mandatului ei a izbucnit la DNA Ploiești. Șeful structurii, Lucian Onea, și procurorul Mircea Negulescu, poreclit „Portocală”, au fost acuzați că ar fi forțat denunțuri, inclusiv în dosarele lui Sebastian Ghiță.

Kövesi s-a delimitat public de Negulescu, care a fost ulterior exclus din magistratură de Înalta Curte.

Într-un final, pe 5 noiembrie 2024, Înalta Curte i-a achitat definitiv pe Onea și Negulescu, într-o decizie luată cu majoritate.

Achitările lui Ponta, Greblă și Tăriceanu

În doar două săptămâni din mai 2018, Înalta Curte a dat mai multe achitări în primă instanță în dosare-simbol ale DNA, potrivit Mediafax:

  • Victor Ponta și Dan Șova, în dosarul Turceni–Rovinari (10 mai)
  • fostul judecător CCR Toni Greblă (11 mai)
  • președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de mărturie mincinoasă (22 mai)

Criticii au văzut în aceste achitări dovada că o parte dintre dosare erau politice. Tot în acea perioadă a fost denunțat și așa-numitul „spectacol al cătușelor”: inculpați aduși încătușați în fața camerelor.

Revocarea din 2018 și condamnarea României la CEDO

În februarie 2018, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea ei pe baza unui raport cu 20 de acuzații. Iohannis a refuzat inițial, însă CCR a decis că Președintele e obligat să semneze, iar decretul de revocare a fost semnat pe 9 iulie 2018.

În aceeași vară, pe 25 iulie 2018, Secția pentru procurori a CSM a respins acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare privind refuzul ei de a se prezenta în fața comisiei parlamentare de anchetă.

Pe 5 mai 2020, CEDO a constatat că România i-a încălcat dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare. Guvernul nu a contestat hotărârea. Chiar omul care o numise a devenit unul dintre criticii ei.

În februarie 2019, Traian Băsescu a declarat că nu i-ar fi dat al doilea mandat la DNA.

„Cert este că și-a câștigat al doilea mandat cu un spectacol dizgrațios”, sunea el, făcând referire la „spectacolul cătușelor” de la finalul primului mandat, adăugând că lui Kövesi și lui Coldea „le-a lipsit maturitatea”.

Teza de doctorat

Acuzațiile de plagiat privind teza de doctorat susținută în 2012 au fost analizate de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Consiliul a găsit „împrumuturi neautorizate” pe aproximativ 20 de pagini, însumând aproximativ 4% din lucrare. Experții au concluzionat că plagiatul nu poate fi stabilit, dar că teza se situează sub standardele unei lucrări de doctorat.

În ianuarie 2017, CNATDCU a respins contestația depusă de Grupul de Investigații Politice (GIP), cu 32 de voturi la 1. Kövesi și-a păstrat titlul de doctor.

Slovenia: guvernul Janša blochează EPPO (2021)

La câteva luni după ce Parchetul European și-a început activitatea, în iunie 2021, Kövesi a intrat în conflict deschis cu Guvernul premierului sloven Janez Janša. Slovenia a fost singurul stat participant care nu și-a numit procurorii europeni delegați. Kövesi a vorbit despre o ingerință într-o instituție judiciară a UE și un „precedent foarte periculos”, iar Janša a susținut că procedura de selecție nu fusese corectă.

După mai multe presiuni ale Comisiei Europene, EPPO a numit procurorii delegați din Slovenia, pe 24 noiembrie 2021. Guvernul sloven a precizat că nominalizarea este temporară.

Biroul EPPO din Bulgaria (2023)

În februarie 2023, presa bulgară a relatat că biroul EPPO de la Sofia era pe cale să se destrame. Doi dintre cei nouă procurori europeni delegați plecaseră, iar patru din cei cinci grefieri au demisionat, reclamându-i lui Kövesi un mediu de lucru „toxic”.

După aproape doi ani de activitate, biroul obținuse o singură condamnare, cu suspendare.

EPPO a transmis atunci că demisiile au avut motive personale și că analizează atent situația. Articolul nu reține acuzații de conduită personală la adresa lui Kövesi, ci probleme de organizare a biroului.

Pfizergate: ancheta despre Ursula von der Leyen

În 2022, Parchetul European a preluat de la justiția belgiană ancheta privind achiziția de vaccinuri anti-COVID negociată de Ursula von der Leyen direct cu șeful Pfizer. Reclamantul belgian Frédéric Baldan a contestat preluarea și a depus o plângere penală chiar împotriva lui Kövesi.

În ianuarie 2025, justiția belgiană a declarat inadmisibile plângerile împotriva lui von der Leyen. Pe 22 octombrie 2025, Curtea de Casație a Belgiei a confirmat soluția, iar EPPO a transmis că ancheta proprie continuă, dar nu a formulat nicio acuzație.

Conflictul cu Grecia (2026)

Ultimul mare conflict al mandatului european a fost cu Grecia. În mai 2026, autoritățile elene le-au limitat la doi ani mandatele pentru trei procurori europeni delegați, deși Colegiul EPPO aprobase mandate de cinci ani. Disputa s-a suprapus cu anchetele EPPO privind subvențiile agricole gestionate de agenția OPEKEPE.

Pe 24 iunie 2026, Curtea Supremă a Greciei a respins contestația EPPO ca inadmisibilă, cu 72 de voturi la 10. Kövesi a calificat episodul drept „cea mai flagrantă tentativă de intimidare” a instituției.

Bilanțul de la Parchetul European

Astfel, Kövesi a predat Parchetul European cu peste 3.600 de investigații active la finalul lui 2025, față de 515 în 2021. Prejudiciul estimat în dosarele active este de 67,27 miliarde de euro, fiind o estimare a pagubelor suspectate, nu suma recuperată.

Potrivit Gândul, peste 500 dintre dosare privesc România. Dosarele cu persoane de rang înalt s-au concentrat în estul și sudul Europei, iar Germania și Franța nu au avut nume grele în anchetele EPPO.

Citește mai multe din Actualitate
» Citește mai multe din Actualitate
TOP articole