PSD a votat la Sinaia 3 rezoluții pentru viitorul Guvern. Grindeanu: „Evident că îmi asum funcția de prim-ministru”

Grindeanu: „În ceea ce priveşte AUR, poziţia noastră nu s-a schimbat”

În ceea ce privește AUR, Grindeanu a reiterat faptul că poziția PSD nu s-a schimbat și nu există perspectiva unei alianțe de guvernare între cele două partide. În plus, el a menționat că dacă va primi voturi de la parlamentarii AUR, USR sau PNL, este „foarte bine” dar nu va încerca „să le rupă”.

Preşedintele PSD Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă PSD este deschis la negocieri cu AUR, pentru a face rost de voturile necesare pentru învestirea unui Guvern.

„Eu vă spun că mizez inclusiv pe oameni de bună credinţă de la partidele de dreapta care vor vota un posibil guvern. (..) În ceea ce priveşte AUR, poziţia noastră nu s-a schimbat. Respect şi respectăm alegătorii acestui partid, însă nu există perspectivă de a avea alianţă de guvernare cu AUR.

Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari, că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine”, a răspuns el.

Preşedintele PSD a spus că „este o nesimțire” continuarea acestui circ politic.

„Cred că este, până la urmă, o nesimţire, şi e corect cuvântul şi o sfidare efectivă la adresa românilor ca acest circ politic să continue. Dacă unii încă au orgolii, e problema lor. Eu am venit astăzi cu acel acord în 10 puncte (..) pe care îl propun nu doar partidelor, cât şi societăţii civile, mediului de afaceri, tuturor.

Orgoliile şi certurile continue nu cresc nici economia şi nici veniturile românilor. Dacă vrem ca în 2028 să nu fie un cutremur politic, cred că toate partidele trebuie să-şi dea seama şi să acţioneze mai responsabil. Toate partidele. Strâmbatul din nas şi cearta permanentă din perspectiva noastră provoacă blocaje politice şi mai provoacă ceva, lehamite din partea oamenilor, a românilor. La fel ca şi încăpăţânarea că doar cineva deţine adevărul absolut şi acest adevăr trebuie să fie impus tuturor”, a subliniat el.

Grindeanu susține „o nouă lege a salarizării echitabilă”: „Până atunci, un audit al statului este absolut necesar”

Sorin Grindeanu a spus că susţine o nouă lege a salarizării echitabilă, dacă social-democraţii vor fi soluţia pentru un nou Guvern, chiar până la sfârşitul acestui an. Până atunci, a adăugat el, „este necesar un audit general al statului”.

„PSD, de fiecare dată când a condus Guvernul României, a înţeles să împartă din prosperitatea sau din plusul pe care îl avea economia sau îl dădea economia şi către oameni, în mod direct. Fie că am crescut pensii, salarii şi aşa mai departe. (...) Sigur că trebuie să începem pe scurt, şi această idee mi-a venit când s-a discutat de legea salarizării, până la urmă de un audit general al statului. E absolut inadmisibil ca de la o zi la alta să nu ştii care este impactul sau cât costă legea salarizării sau cât ne-ar duce pe Sănătate sau cât ar fi pe Educaţie.

Şi de la o zi la alta, ministerele de linie nu erau în stare să-ţi dea sumele potrivite, fiindcă nu le au. Ba erau mai mari, ba erau mai mici. Nu ştim care e impactul nici acum al acelor concedieri pe care Guvernul Bolojan le-a făcut în administraţie anul trecut. Un audit al statului e absolut necesar. De aceea am spus mai devreme că prima oară trebuie să ştim de unde plecăm, care sunt costurile, ca să putem să optimizăm toate lucrurile. Eu cred că orice Guvern normal îşi doreşte să scadă taxele, să crească pensiile, să crească salariile, să aibă o lege a salarizării”, a afirmat Grindeanu.

El a subliniat că România are nevoie de o lege a salarizării.

„Şi există şanse mult mai mari ca un Guvern cu puteri depline să facă o lege a salarizării care să fie echitabilă şi de care România are nevoie. Deci da, susţin în noul Guvern şi va fi în programul de guvernare, dacă noi vom fi soluţia, o nouă lege a salarizării. Absolut”, a mai spus Grindeanu.

Întrebat dacă ar putea fi adoptată această lege până la sfârşitul anului, liderul PSD a spus că „este o ţintă ambiţioasă, dar realizabilă”.

Grindeanu: „Nu sunt în situaţia de a prezenta preşedintelui 233 de voturi”

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a reiterat, luni, că nu are o majoritate pe care să o prezinte Președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui noi Guvern. „Nu sunt în situaţia de a prezenta preşedintelui 233 de voturi”, a spus el, după Consiliul Politic Național (CPN) de la Sinaia.

„Nu sunt în situaţia de a prezenta preşedintelui 233 de voturi. PSD poate să răspundă în mod direct de cele 127 de voturi pe care le avem, fiind cel mai mare grup, totuşi, din Parlament, prin voinţa românilor. Am să-i prezint şi ceea ce am hotărât politic astăzi, aici, în plus faţă de ceea ce deja am transmis, şi anume dorinţa noastră de a forma Guvernul, de a conduce Guvernul de către noi.

Mai mult de atât, în momentul în care există acea desemnare, e problema prim-ministrului, fie că se cheamă Sorin Grindeanu, fie că se cheamă oricum altcumva, să-şi strângă acea majoritate. Deci n-am date astăzi în plus faţă de ceea ce v-am spus toată vara, la Parlament”, a spus el.

Liderul social-democraţilor a adăugat că va anunţa atunci când va face acorduri de susţinere cu alte partide sau cu grupurile din Parlament.

Grindeanu: Evident că îmi asum funcţia de prim-ministru, însă preşedintele e cel care face desemnarea

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Sinaia, că el îşi asumă funcţia de prim-ministru, însă preşedintele e cel care face desemnarea.

„Propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru este luată de acum trei luni. Nu s-a schimbat nimic. Noi nu ne schimbăm deciziile după cum bate vântul. Evident că îmi asum funcția de prim-ministru. Însă vă reamintesc că președintele e cel care face desemnarea. În funcție de asta vor exista discuțiile politice necesare”, a spus liderul PSD.

„Variantele sunt fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alţii, care confundă guvernul cu o primărie, eu ştiu ce înseamnă să fii premier. Am avut în acele şase luni, dacă adun şi cele şase luni ale lui Tudose, am avut în acel an, în 2017, o creştere economică de 7% şi un deficit de sub 3%”, a mai spus Grindeanu.

Liderul PSD spune că e nevoie de un guvern cât mai repede.

„Eu mi-aş dori să avem un guvern atunci când, după 15 septembrie, cred că a mai rămas Standard and Poors. Oricum, în jumătatea lunii septembrie ar fi bine să avem un guvern cu puteri depline, astfel încât partenerii de dialog să fie unii legitimaţi, unii daţi de un vot al Parlamentului. Deci, da, mi-aş dori să avem un guvern până în 15 septembrie.”

Rezoluție PSD: Social-democrații propun un „Acord al celor zece priorități naționale”

PSD propune partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un „Acord al celor zece priorități naționale”, care ar trebui să stea la baza unui program de guvernare pentru următorii doi ani. O rezoluție în acest sens a fost adoptată în CPN de la Sinaia.

1. Refacerea sistemului energetic și valorificarea resurselor

Angajamente comune

Audit public al proiectelor energetice, al capacităților de producție, al rețelelor și al blocajelor administrative.

Calendar național pentru capacități noi, modernizarea rețelelor, stocare și interconectare, cu responsabil nominal pentru fiecare proiect major.

Program pentru echipamente și servicii energetice produse în România, legat de cercetare, formare profesională și furnizori locali.

Inventar actualizat al resurselor minerale și al materiilor prime critice, cu separarea existenței geologice de rezerva exploatabilă și de acceptabilitatea socială.

Regim predictibil al redevențelor și transparență asupra veniturilor, costurilor de mediu și beneficiilor locale.

Protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili și programe de eficiență care reduc factura, fără subvenționarea permanentă a risipei.

2. Securitatea națională, apărarea și industria de profil

Angajamente comune

Portofoliu național de capabilități, corelat cu planificarea NATO și europeană, cu termene, cost total și responsabil public.

Program industrial multianual pentru muniții, pulberi, mentenanță, vehicule, comunicații, software, cyber și tehnologii cu dublă utilizare.

Folosirea SAFE ca instrument de împrumut pentru achiziții comune, cu publicarea valorii, a rambursării, a efectului operațional și a participării industriei românești pentru fiecare proiect.

Condiții de offset industrial și transfer tehnologic compatibile cu dreptul european și cu necesarul real al Forțelor Armate.

Program național pentru drone și sisteme de interceptare: producție în România a platformelor, componentelor critice și software-ului de comandă, arhitecturi modulare integrabile cu standardele NATO, protecție stratificată a bazelor, frontierei și infrastructurilor critice, contracte multianuale care permit producția de serie și adaptarea rapidă. Folosirea forței rămâne sub control uman și în cadrul dreptului internațional.

Reziliență națională: infrastructuri critice, continuitatea guvernării, rezerve strategice și un mecanism comun împotriva atacurilor cibernetice, dezinformării și interferenței străine, cu control democratic și protejarea libertății de exprimare.

3. Reindustrializare, capital productiv și finanțare pentru dezvoltare

Angajamente comune

Harta națională a capacităților productive, a lanțurilor de furnizori și a dependențelor critice.

Contracte de dezvoltare pentru investiții mari, cu obligații privind furnizorii locali, formarea și cercetarea.

Operaționalizarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare ca instrument principal de finanțare a dezvoltării — garanții, finanțări în numele și contul statului, participații la capital și fondul de fonduri. Guvernanță profesională, audit independent, raportare publică și mandat strict investițional.

Instrumente stabile de garantare și capitalizare pentru IMM-uri, cooperative și companii cu potențial de export, care mobilizează economiile populației, fondurile de pensii, investitorii instituționali și capitalul diasporei.

Parteneriate public-private numai pentru proiecte cu venituri, cu riscul preluat de partea care îl poate controla, comparație publică față de achiziția publică directă pe toată durata, contracte și plăți viitoare publice și un plafon anual al obligațiilor contingente aprobat de Parlament. Pregătirea proiectelor se face prin structurile create prin OUG nr. 8/2026 — comitetul interministerial CI3P și facilitatea națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică.

Evaluarea anuală a ajutoarelor de stat, cu publicarea beneficiarilor, a obligațiilor asumate și a rezultatelor obținute.

4. Colectare corectă, combaterea fraudei și disciplină bugetară

Angajamente comune

Integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză de risc.

Ținte instituționale pentru reducerea decalajului de TVA, recuperarea prejudiciilor și conformarea voluntară.

Control concentrat pe fraudele mari și pe rețelele organizate, cu protejarea contribuabililor conformi.

Buget multianual cu scenariu de bază, scenariu prudent și scenariu de șoc.

Inventarul facilităților fiscale, al garanțiilor și al obligațiilor contingente, menținute numai în funcție de rezultat și echitate.

Regula finanțării: cheltuielile permanente folosesc venituri recurente, iar împrumuturile finanțează investiții cu efect economic sau social verificabil.

5. Reforma statului și servicii publice care funcționează

Angajamente comune

Audit funcțional al administrației centrale, al agențiilor și al companiilor de stat, cu identificarea suprapunerilor și a golurilor de capacitate.

Portal public unic, cont digital unic și dosar electronic unic pentru relația cetățeanului și a firmei cu statul.

Interoperabilitatea bazelor de date și eliminarea copiilor, adeverințelor și formularelor redundante.

Evaluarea funcționarilor și a managerilor publici prin rezultate, termene și calitatea serviciului, cu mandate profesionale și indicatori comparabili în companiile de stat.

Achiziții publice complet trasabile, cu publicarea contractelor, a modificărilor și a beneficiarilor reali.

Unitate centrală pentru proiecte majore, cu sprijin tehnic pentru administrațiile locale care nu au capacitate de pregătire.

6. Muncă, venituri, coeziune socială și demografie

Angajamente comune

Mecanism transparent de corelare a salariului minim cu productivitatea, salariul median și costul vieții.

Extinderea negocierii colective și a dialogului sectorial, cu participarea reală a sindicatelor și a patronatelor.

Cont personal de competențe și programe de recalificare legate de investiții și locuri de muncă reale.

Standard minim teritorial pentru acces la sănătate, educație, servicii sociale și conectivitate.

Pachet pentru familie: creșe, grădinițe, locuire accesibilă, flexibilitate la muncă și sprijin pentru îngrijire.

Program pentru diaspora bazat pe recunoașterea calificărilor, coinvestiții, rețele profesionale și servicii de revenire.

7. Educație, sănătate, competențe și cercetare

Angajamente comune

Program național pentru alfabetizare funcțională, reducerea abandonului și sprijinirea școlilor din comunități vulnerabile.

Învățământ profesional dual și formare continuă conectate la investițiile regionale.

Finanțare stabilă pentru cercetare, competiții transparente și transfer tehnologic către economie.

Rețea de prevenție, medicină de familie și ambulatoriu, cu traseu digital al pacientului și standarde de timp.

Management profesionist al spitalelor și raportare prin rezultate medicale, nu numai prin volum de activitate.

Proiecte publice majore cu componente obligatorii de cercetare, inovare și formare.

8. Agricultură, hrană, irigații și dezvoltare rurală

Angajamente comune

Program pentru irigații eficiente, retenția apei, refacerea solului și adaptare climatică.

Inventar public al capacităților de depozitare și procesare finanțate din bani publici în ultimii zece ani, cu stadiul fiecărui proiect și motivele nefinalizării. Finanțare nouă numai pentru investiții cu contract de piață și cofinanțare privată, nu prin repetarea unei promisiuni prezente în fiecare program de guvernare.

Sprijin pentru cooperative și asocieri voluntare, condiționat de guvernanță, acces la piață și rezultate.

Achiziții publice pentru școli și spitale cu criterii de calitate, proximitate și sustenabilitate compatibile cu dreptul european.

Trasabilitate alimentară și control coordonat împotriva fraudei și a concurenței neloiale.

Pachet rural pentru sănătate, educație, internet, transport și servicii administrative.

9. Infrastructură și investiții strategice

Angajamente comune

Audit public al investițiilor publice în derulare: proiecte finalizate, abandonate, sume pierdute, proiecte blocate și cauze administrative, cu lecții asumate public.

Pregătirea Planului de Parteneriat Național și Regional prin dezbatere publică, transparență și consultare națională asupra programelor și reformelor, nu printr-un document redactat în cerc închis.

Poziție națională unitară în negocierea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, apărată consecvent de toți semnatarii, indiferent de schimbările de guvern.

Listă scurtă de proiecte strategice, cu finanțare, calendar, responsabil și execuție fizică raportată lunar.

Unitate de intervenție rapidă pentru avize, achiziții, exproprieri și blocaje contractuale.

Integrarea fondurilor europene, a bugetului, a împrumuturilor și a capitalului privat într-o singură matrice de finanțare, cu protejarea infrastructurilor critice și standarde de dublă utilizare acolo unde este justificat.

10. România europeană și euroatlantică

Angajamente comune

Finalizarea aderării la OECD, cu efort diplomatic concentrat pe avizul rămas și calendar public al reformelor restante.

Integrarea recomandărilor OECD în politicile interne, cu evaluarea costurilor și a capacității administrative.

Poziție externă predictibilă și consultare parlamentară pentru angajamentele strategice majore.

Protejarea statului de drept, a independenței justiției, a pluralismului media și a drepturilor minorităților.

Cooperare cu Uniunea Europeană, NATO și OSCE în securitate, reziliență democratică și combaterea interferenței străine.

Raport anual privind beneficiile, obligațiile și rezultatele participării României în instituțiile europene și euroatlantice.

PSD face apel la USR și PNL să rezolve conflictele intern și "să nu mai externalizeze" problemele la Bruxelles

PSD condamnă scrisoarea liderilor Partidului Popular European și Renew Europe, care au sesizat Comisia Europeană în legătură cu legislația privind integritatea adoptată de Parlamentul României.  

„Este cu atât mai greu de justificat un asemenea demers în condițiile în care PNL a votat în Parlamentul României legea pusă ulterior sub semnul întrebării de propria familie politică europeană, iar USR a ales să transforme o dispută politică internă într-o temă europeană care poate afecta accesul României la fondurile din PNRR”, susține PSD în rezoluția votată de CPN.

PSD propune tuturor partidelor democratice asumarea unui principiu potrivit căruia nicio dispută politică internă nu trebuie externalizată la nivel european într-o manieră care poate prejudicia interesele economice, financiare sau strategice ale României.

Social-democrații propun ca pactul să se bazeze pe cinci principii.

Primul principiu este ca fondurile europene destinate României să nu fie folosite ca instrument în confruntările politice interne.

Al doilea prevede că familiile politice europene nu trebuie mobilizate împotriva intereselor financiare și strategice ale României.

Al treilea principiu se referă la soluționarea divergențelor politice interne prin mecanismele democratice și constituționale ale statului român și printr-un dialog instituțional responsabil cu instituțiile europene.

PSD mai propune ca partidele românești să coopereze la nivel european atunci când sunt în joc obiective majore de interes național, precum fondurile europene, dezvoltarea economică, securitatea, aderarea la zona euro, politica de coeziune, agricultura și influența României în Uniunea Europeană.

Al cincilea principiu este ca niciun interes de partid și niciun politician să nu fie pus înaintea intereselor României.

Rezoluție PSD: Formarea unui Guvern minoritar social-democrat sau formarea unui Guvern politic construit în jurul PSD

Potrivit uneia dintre rezoluțiile adoptate de Consiliul Politic Național, PSD consideră că România are nevoie urgentă de un Guvern legitim și cu puteri depline, care să poată lua deciziile necesare în contextul economic și social actual.

Social-democrații anunță că își asumă „pe deplin” responsabilitatea de a participa la formarea și susținerea unui Guvern care să răspundă intereselor României și ale românilor.

În acest sens, PSD susține două variante de guvernare: formarea unui Guvern minoritar social-democrat sau formarea unui Guvern politic construit în jurul PSD, împreună cu formațiunile politice care sunt dispuse să participe la guvernare.

Partidul precizează însă că nu va susține nicio formulă de guvernare din care nu face parte.

PSD anunță, totodată, că este pregătit să negocieze și să construiască majorități parlamentare în jurul acestor obiective.

Social-democrații spun că vor discuta cu toate forțele politice democratice din Parlament pentru a găsi soluțiile necesare depășirii actualei crize politice.

Surse: PSD nu va vota niciun guvern din care nu va face parte

Consiliul Politic Național al PSD a votat două rezoluții privind formarea viitorului Guvern.

Prima rezoluție adoptată de conducerea PSD prevede susținerea formării unui Guvern minoritar social-democrat sau a unui Guvern politic construit în jurul PSD, au declarat surse pentru Antena 3 CNN.

A doua rezoluție stabilește că social-democrații nu vor vota niciun Guvern din care nu fac parte, au declarat sursele citate.

După votarea celor două rezoluții, liderii PSD discută acordul în 10 puncte privind măsurile economice de relansare, care ar urma să reprezinte una dintre condițiile și prioritățile partidului pentru viitorul program de guvernare.

Surse: La Sinaia se voteaza "guvern în jurul PSD". Nazare e preferat la Finanțe, se negociază si cu UDMR

Social-democrații sunt dispuși să accepte inclusiv varianta unui premier independent politic, însă Guvernul ar urma să rămână unul al PSD, au declarat surse politice.

Potrivit surselor citate, social-democrații vor avea discuții cu UDMR pentru ca formațiunea să fie cooptată în viitorul Guvern. Intrarea UDMR la guvernare va depinde însă de decizia formațiunii.

În ceea ce privește portofoliul Finanțelor, Alexandru Nazare ar putea rămâne ministru, chiar dacă nu va fi desemnat premier. E de preferat ca Nazare să rămână la Finanțe, chiar dacă nu va fi premier, au declarat sursele social-democrate.

Social-democrații susțin, în același timp, că preferă ca discuțiile pentru formarea noului Guvern să se desfășoare oficial, la Palatul Cotroceni.  

PSD își dorește, de asemenea, ca președintele Nicușor Dan să facă desemnarea candidatului pentru funcția de premier chiar în această săptămână.  

Ce se va discuta la ședința PSD

Prima rezoluție care urmează să fie supusă votului social-democraților prevede acceptarea unui Guvern cu miniștri PSD, dar condus de un premier independent politic. Este varianta susținută de președintele Nicușor Dan, care ar permite formarea unui Executiv în care PSD să aibă rolul principal, fără ca funcția de prim-ministru să revină unui lider al partidului.

Cea de-a doua rezoluție vizează formarea unui Guvern exclusiv de către PSD. Potrivit surselor politice, social-democrații ar accepta ca portofoliile de Externe și Apărare să revină unor persoane din afara partidului. Acestea sunt domeniile în care Nicușor Dan și-ar dori să poată numi propriile persoane, iar PSD nu s-ar opune unei astfel de formule.

În paralel, social-democrații au negociat pe tot parcursul verii pentru a identifica suficienți senatori și deputați care să susțină prin vot învestirea viitorului Guvern.

Potrivit unor surse politice, PSD s-ar baza în prezent pe aproximativ 240 de senatori și deputați dispuși să voteze un Guvern minoritar al social-democraților. Numărul ar fi suficient pentru ca Executivul să poată obține voturile necesare în Parlament, în condițiile în care PSD nu ar avea singur o majoritate parlamentară.

Un sprijin important ar urma să vină din partea UDMR. Cele 31 de mandate ale Uniunii ar asigura din start voturi pentru învestirea unui eventual Guvern PSD. UDMR ar fi dispusă să voteze un Executiv condus de social-democrați, potrivit acelorași surse.

Strategia stabilită la Sinaia ar urma să fie pusă în practică după 1 septembrie, când începe sesiunea parlamentară de toamnă.

Manda: „Din partea PSD, doar Grindeanu”

Secretarul general al social-democraţilor, Claudiu Manda a fost întrebat, înaintea reuniunii de la Sinaia, dacă numele lui Sorin Grindeanu rămâne în cărți pentru funcția de prim-ministru. „Din partea PSD, doar Grindeanu”, a răspuns acesta.

Manda nu a oferit însă un răspuns când a fost întrebat care sunt cele două rezoluții pe care social-democrații urmează să le voteze luni.

Social democraţii stabilesc strategia pentru viitorul guvern

Şedinţă cu mize uriaşe la PSD. Social democraţii stabilesc strategia pentru viitorul guvern şi votează  variantele de premier din partid. Întâlnirea are loc înaintea consultărilor de la Cotroceni cu preşedintele Nicuşor Dan. PSD vrea un guvern minoritar şi a negociat intens susţinerea parlamentară. UDMR a anunţat deja că va vota guvernul propus de viitorul premier desemnat. 

De la ora 11:00 este programată ședința CPN, iar începând cu ora 15:00 va avea loc reuniunea grupurilor parlamentare ale PSD, notează Agerpres.

Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se reunesc, luni, la Sinaia. De la ora 11:00 este programată ședința CPN, iar începând cu ora 15:00 va avea loc reuniunea grupurilor parlamentare ale PSD, notează Agerpres.

Social-democrații vor discuta despre mandatul cu care va merge conducerea partidului la negocierile ce urmează a fi reluate la Palatul Cotroceni cu privire la formarea unui nou Guvern, dar și despre prioritățile legislative din sesiunea ordinară, care urmează să înceapă marți.

Pe ordinea de zi, se mai află proiecte care nu au putut fi finalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară, cel mai important fiind legea salarizării bugetarilor.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, întrucât în perioada vacanței parlamentare nu a considerat a fi oportună o nouă nominalizare.

Șeful statului a explicat că o eventuală nominalizare urmată de un nou eșec în Parlament ar fi transmis un semnal negativ inclusiv agențiilor de rating.

Potrivit unor surse oficiale, Președintele vrea să facă desemnarea premierului până la sfârșitul săptămânii viitoare, iar viitorul guvern să fie unul PSD, cu prim-ministru independent politic. Pentru învestirea guvernului ar urma să voteze și UDMR, susțin sursele citate. 

Viitorul premier ar urma să nu fie de la PSD, deși partidul va forma guvernul, ci un „independent politic”. Președintele are două variante: Eugen Tomac și Alexandru Nazare.

Actualul ministru al Finanțelor ar avea prima șansă, potrivit surselor citate. Acesta este agreat și de PSD și poate fi o garanție suplimentară pentru agențiile de rating că România păstrează o direcție corectă în privința finanțelor publice.

Deși Nazare nu este membru PNL, are o relație bună cu partidul. Recent, Ciprian Ciucu a spus că dacă acesta vrea sprijinul PNL „are nevoie de un vot de încredere în interiorul partidului”. Nazare are și avantajul de a avea o relație bună cu UDMR.