Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că insula Groenlanda face parte din Danemarca, "deocamdată". Răspunsul şefului diplomaţiei americane a venit după ce a fost întrebat în Congres dacă este "conștient că Groenlanda face, într-adevăr, parte din Danemarca". Astfel, prin comentariul său, acesta a transmis că Washingtonul rămâne profund angajat în discuţiile privind rolul viitor al insulei arctice în securitatea occidentală, relatează Politico şi Sky News. "Suntem implicați în discuții cu Groenlanda și Danemarca", a spus Rubio, subliniind că sunt şanse mari ca, la finalul, dialogului să fie "veşti destul de bune".
În cadrul audierii de miercur, în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, Marco Rubio a evitat un răspuns direct la întrebarea dacă Statele Unite trebuie să dețină teritorii în cadrul NATO pentru a le apăra, făcând în schimb referire la discuțiile aflate în desfășurare cu Danemarca și Groenlanda privind rolul insulei în apărarea colectivă.
Deputata Sarah McBride l-a întrebat dacă "știe că Groenlanda face parte, într-adevăr, din Danemarca", iar şeful diplomaţiei americane a răspuns: "Deocamdată".
Sarah McBride, membră a Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a fost interesată să afle ce spune secretarul de stat după declaraţiile repetate ale lui Donald Trump potrivit cărora SUA ar trebui să preia controlul asupraGroenlandei.
McBride l-a întrebat pe Rubio dacă Statele Unite "trebuie să deţină teritoriul în cadrul NATO pentru a-l apăra". El a răspuns: "Noi suntem, de fapt, implicați în discuții cu Groenlanda și Danemarca privind utilizarea Groenlandei pentru apărarea colectivă a tuturor", conform Politico.
Numind insula un element-cheie al apărării antirachetă, secretarul de stat american a adăugat: "Cred că ne aflăm într-o poziție bună acum" și a prezis că din aceste discuții ar putea rezulta "vești destul de bune".
Marco Rubio a preconizat, de asemenea, că viitorul summit NATO de la Ankara va fi probabil "cel mai important" din istoria alianţei. El a avertizat că există "lucruri care trebuie clarificate şi rezolvate" atunci când alianţa se va reuni în Turcia luna viitoare, la eveniment fiind aşteptat să participe şi preşedintele SUA, Donald Trump.
"Acestea sunt ţări foarte bogate care ar trebui să aibă capacitatea de a cheltui mai mult pentru a-şi consolida apărarea şi care trebuie să o facă, iar acest lucru nu este specific doar preşedintelui Trump", a precizat şeful diplomaţiei americane.
Ulterior, a adăugat: "Mai mulţi preşedinţi americani din ambele partide s-au plâns de împărţirea sarcinilor în cadrul NATO. Acesta este doar primul preşedinte care face efectiv ceva în această privinţă". Marco Rubio a spus că alianţa trebuie să facă "schimbări semnificative" – iar preşedintele "a spus asta clar".
Declaraţiile lui Rubio despre Groenlanda au venit la scurt timp după ce prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a prezentat miercuri un nou guvern de coaliţie, punând capăt lunilor de incertitudine politică. Ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen şi-a păstrat funcţia şi se aşteaptă să rămână principalul interlocutor al Copenhagăi cu Washingtonul în ceea ce priveşte Groenlanda.
Încercarea lui Donald Trump de a prelua insula arctică în ianuarie anul acesta a neliniştit aliaţii europeni şi a determinat Danemarca să pregătească planuri de urgenţă pentru cel mai rău scenariu, care ar implica o acţiune a SUA împotriva teritoriului său.
Relaţiile dintre membrii NATO s-au deteriorat şi mai mult când SUA şi Israelul au atacat Iranul în februarie, iar mai multe capitale europene au refuzat să ofere ajutor militar. Madridul a refuzat utilizarea bazelor sale aeriene, în timp ce alte ţări din UE au refuzat să trimită nave militare pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Donald Trump a lansat apoi perspectiva părăsirii alianţei în aprilie, înainte de a ordona retragerea a 5.000 de soldaţi americani din Germania la începutul lunii mai.
În acest context, Marco Rubio a prezentat summitul NATO de la Haga, din 7 - 8 iulie, ca pe un moment crucial, prevăzând că acesta ar putea deveni "cea mai importantă" reuniune din istoria alianţei.