Avansul rapid al rebelilor houthi către unul dintre cele mai importante puncte de blocaj pentru transportul maritim din lume atrage o atenție sporită asupra vastei rețele financiare care a contribuit la transformarea grupării susținute de Iran dintr-o insurgență yemenită într-o putere regională puternic înarmată, capabilă să amenințe comerțul mondial, potrivit unei analize Fox News.
Gruparea a cucerit noi teritorii de-a lungul coastei yemenite a Mării Roșii, inclusiv orașul-port strategic Mocha, și s-a extins către strâmtoarea Bab el-Mandeb. Calea maritimă leagă Marea Roșie de golful Aden și transportă o parte semnificativă a comerțului maritim mondial și a transporturilor de energie.
Pentru administrația Trump, avansul rebelilor houthi devine atât o provocare financiară, cât și una militară. Washingtonul își intensifică eforturile pentru a sufoca sursele de finanțare care susțin Iranul și grupările sale aliate, însă houthii au construit o vastă rețea pentru eludarea sancțiunilor, în timp ce controlează porturi, rute comerciale și milioane de yemeniți — ceea ce ridică o întrebare dificilă pentru Departamentul Trezoreriei: cum poți opri banii care alimentează gruparea fără să întrerupi accesul civililor la alimente, combustibil și alte resurse vitale?
Houthii operează o rețea financiară care se extinde mult dincolo de Yemen, potrivit lui Adam Rousselle, fondatorul Between the Lines Research.
„Avem de-a face cu o grupare care dispune de resurse financiare foarte mari”, a declarat Rousselle pentru Fox News Digital.
Într-o investigație realizată în 2025 pentru Global Network on Extremism and Technology, Rousselle a urmărit un sistem de finanțare care se întinde de la porturi controlate de houthii, taxe vamale, petrol iranian, rețele informale hawala, burse de criptomonede și până la intermediari străini din Rusia, Turcia și Asia de Sud-Est.
Controlul porturilor a fost în mod tradițional esențial pentru veniturile rebelilor, deoarece Yemenul depinde în mare măsură de importuri. Raportul GNET al lui Rousselle arată că houthii au impus taxe ridicate în porturile pe care le controlează și taxe vamale pentru mărfurile aduse pe teritoriul lor din porturi yemenite rivale.
Câștigurile teritoriale permit rebelilor să eludeze sancțiunile
Cele mai recente câștiguri teritoriale ale grupării ar putea consolida și mai mult această bază economică.
Nadwa Al-Dawsari, expertă în Yemen și cercetătoare asociată la Middle East Institute, le-a declarat parlamentarilor, în mărturia depusă la 1 septembrie în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, că teritoriul este esențial pentru capacitatea houthii de a rezista presiunilor externe.
„Cea mai importantă sursă a acestei pârghii este teritoriul”, a declarat Al-Dawsari. „Houthii au reușit să-și consolideze puterea și să dezvolte capacități militare tot mai sofisticate deoarece controlează un teritoriu important, o populație numeroasă, porturi, infrastructură și resurse.”
„Această bază teritorială le permite să recruteze, să genereze venituri, să producă și să depoziteze arme, să controleze rutele de contrabandă și să-și refacă capacitățile afectate de atacurile aeriene și sancțiuni”, a adăugat ea.
Rousselle a spus că finanțele rebelilor nu ar trebui înțelese pur și simplu ca bani trimiși de Teheran unei grupări aliate Iranului.
„Este oarecum o neînțelegere să credem că iranienii pur și simplu le dau bani”, a spus el, descriind în schimb rebelii houthi ca fiind integrați într-un ecosistem comercial iranian mai larg.
„Houthii nu sunt imuni la sancțiuni; s-au adaptat la sancțiuni”, a declarat Miad Maleki, cercetător principal la Foundation for Defense of Democracies, pentru Fox News Digital. „Cei mai mulți bani îi obțin în interiorul Yemenului, din taxe vamale și impozite în Hodeidah și Ras Isa și, mai presus de toate, din combustibil.”
Departamentul Trezoreriei a estimat că houthii generează peste 2 miliarde de dolari pe an din vânzările de petrol, în timp ce Iranul le furnizează grupării, lunar, un transport gratuit de petrol prin intermediul unor companii deținute sau afiliate Iranului, cu sediul în Dubai. Trezoreria a documentat, de asemenea, venituri ale rebelilor provenite din taxele impuse importurilor de produse petroliere.
„Sancțiunile nu pot ajunge la extracția internă”, a spus Maleki. „Ceea ce pot atinge este mecanismul dintre Sanaa și lumea exterioară; casele de schimb valutar, băncile corespondente din Dubai și Muscat, petrolierele și portofelele.”
În centrul acestui sistem se află Sa’id al-Jamal, pe care Departamentul Trezoreriei l-a identificat drept un responsabil financiar houthii susținut de Iran, care operează o rețea internațională ce vinde mărfuri iraniene și direcționează veniturile către grupare.
Trezoreria a declarat în aprilie 2025 că rețeaua al-Jamal a procurat arme, bunuri sensibile și mărfuri în valoare de zeci de milioane de dolari din Rusia și a identificat opt portofele de active digitale utilizate de houthii. Analizele blockchain citate în cercetarea GNET a lui Rousselle au identificat ieșiri de fonduri de aproape 900 de milioane de dolari prin intermediul acelor adrese.
Rousselle a avertizat că această sumă nu trebuie considerată o imagine completă a averii rebelilor.
„Sistemul este mai important decât cifra în sine”, a spus el, descriind rețeaua drept fluidă și dificil de cuantificat.
Rusia, susține el, a devenit o parte deosebit de importantă a rețelei. „Rușii sunt cu siguranță mai implicați direct în sprijinul lor”, a spus Rousselle.
Mărturia lui Al-Dawsari în Congres a evidențiat, de asemenea, relațiile tot mai extinse ale rebelilor houthi dincolo de Iran, afirmând că gruparea „își aprofundează legăturile cu alți adversari ai SUA, în special cu Rusia și China”.
Ea a citat informații potrivit cărora Rusia a furnizat date de identificare a țintelor folosite pentru a-i ajuta pe houthii să atace nave occidentale în Marea Roșie și că produse petroliere rusești au fost transferate de la o navă la alta într-un petrolier controlat de rebeli înainte ca acesta să ajungă în portul Ras Isa, controlat de houthii.
Legătura cu China este mai complicată. Rousselle a spus că actori comerciali privați cu legături cu China apar în anumite părți ale rețelei, dar a făcut distincție între această activitate și implicarea directă dovedită a guvernului chinez.
„Chinezii cam... închid ochii”, a spus el.
Raportul GNET a indicat petrolul iranian care ajunge la rafinării chineze private de mici dimensiuni, cunoscute drept „teapot”, și a analizat tranzacții legate de rețele financiare din Asia de Sud-Est, avertizând totodată că dovezile disponibile nu stabilesc existența unui control direct al guvernului chinez asupra finanțării rebelilor.
Rolul jucat de China
Al-Dawsari a indicat un rol mai larg al Chinei în lanțurile de aprovizionare ale rebelilor. Citând oficiali americani, ea a spus că o companie chineză de sateliți cu legături cu armata chineză a furnizat imagini prin satelit care au sprijinit atacurile rebelilor asupra navelor de război americane și a transportului maritim internațional. Ea a citat, de asemenea, date privind interceptările, potrivit cărora 60% dintre componentele și materialele utilizate pentru drona Houthi Qasef-2K proveneau din China, comparativ cu aproximativ 15% din Iran.
Această rețea vastă pune acum la încercare efortul mai amplu al secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, de a izola economic Teheranul și de a perturba canalele financiare care susțin Iranul și grupările sale aliate.
Rousselle a spus că rețelele descentralizate de finanțare ilegală reprezintă o provocare fundamentală. „Este o situație de tipul «închizi una și apare alta»”, a spus el.
Maleki a susținut că Washingtonul ar trebui să se concentreze asupra punctelor în care banii rebelilor intră în contact cu sistemul financiar oficial.
„Punctele vulnerabile sunt oriunde banii houthii ating sistemul oficial”, a spus el. „Trezoreria a nominalizat băncile yemenite și casele de schimb din Sanaa care plătesc pentru componentele rachetelor; acum ar trebui să nominalizeze și băncile corespondente străine care încă procesează tranzacții pentru acestea. Acesta este instrumentul care schimbă comportamentul peste noapte.”
Omanul este puntea terestră a rebelilor houthi
Omanul reprezintă un alt posibil punct de presiune. „Omanul este puntea terestră a rebelilor houthi și adresa lor poștală”, a spus Maleki.
Însă restrângerea finanțelor ridică o altă dilemă: Yemenul rămâne unul dintre cele mai fragile medii umanitare din lume, iar houthii controlează porturi și infrastructură prin care civilii primesc alimente, combustibil și alte bunuri de bază.
„Aș minți dacă aș spune că am un răspuns concret la această întrebare”, a spus Rousselle când a fost întrebat cum ar putea Washingtonul să perturbe veniturile rebelilor fără să agraveze criza umanitară.
„Argumentul umanitar este cel mai bun scut al rebelilor și este o abordare greșită”, a spus Maleki. „Alimentele și medicamentele sunt autorizate și ar trebui să rămână astfel.”
„Lăsați bunurile să circule și eliminați taxa”, a adăugat el, susținând că Washingtonul ar trebui să caute modalități de a împiedica comerțul umanitar să genereze taxe și tarife pentru autoritățile houthi.
Rousselle a avertizat că provocarea se extinde mult dincolo de Yemen.
„Nu este vorba doar despre houthii”, a spus el. „Este vorba despre orice actor sancționat din lume capabil să exploateze sisteme financiare care se află complet în afara controlului autorităților de reglementare.”