România intră, în luna septembrie, pe harta marilor întâlniri internaționale dedicate medicinei viitorului. În perioada 9-12 septembrie, Palatul Culturii din Iași va găzdui cea de-a 52-a ediție a Congresului Anual al Societății Europene pentru Organe Artificiale (ESAO), organizată pentru prima dată în România.
Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României susține evenimentul în calitate de partener, continuând implicarea în proiecte care aduc cercetarea internațională de vârf mai aproape de comunitatea științifică din România.
Pentru câteva zile, Iașiul va deveni un punct de întâlnire pentru bioingineri, medici, chirurgi și cercetători din Europa, Asia, Australia și Statele Unite, reuniți în jurul uneia dintre cele mai ambițioase întrebări ale medicinei contemporane: cum putem susține, înlocui sau chiar regenera funcțiile unui organ vital atunci când acesta nu mai poate funcționa singur?
Alexandru Pleșoianu, cercetător și doctor în științe medicale, a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, ce soluții există deja și cum ar putea evolua medicina organelor artificiale.
„Există soluții în tehnologia modernă”
Întrebarea de la care pornește cercetarea este una esențială: ce putem face atunci când un organ vital nu mai funcționează?
„Există soluții, avem soluții în tehnologia modernă. Sunt zeci de milioane de oameni care trăiesc astăzi prin tehnologia care a fost folosită în clinică, în spital: stenturi, defibrilatoare implantabile, stimulatoare, valve. Deci avem tehnologie care redă oamenii înapoi familiei sau în societate și care le permite să ducă o viață normală”, susține Alexandru Pleșoianu.
Inima artificială, soluție pentru pacienții care așteaptă un transplant
Printre cele mai spectaculoase direcții de cercetare se află, însă, dezvoltarea inimilor artificiale.
„Aici este pasiunea mea și asta muncesc de aproape 15 ani. Există această alternativă cu inima artificială. Deocamdată, inima artificială totală, care înlocuiește cordul natural, este aprobată doar ca punte către transplant. Deci până se găsește un donator și avem cazuri suficiente pentru a demonstra că merită să investim în acest tip de tehnologie”, explică cercetătorul.
Există însă și o altă direcție, cea a inimii artificiale parțiale, care nu înlocuiește complet organul.
„Mai există și inima parțială, care nu înlocuiește inima și funcționează împreună cu cordul natural. Ambele proiecte le avem la Iași, le dezvoltăm. Inima artificială totală este pentru copii, iar inima parțială este universală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, spune Alexandru Pleșoianu.
Cercetătorul vorbește despre un potențial important al acestei tehnologii, tocmai pentru că obiectivul nu este întotdeauna înlocuirea organului, ci salvarea lui.
„Această inimă parțială are un potențial uriaș, pentru că noi nu vrem să înlocuim inima naturală, vrem să o salvăm înainte de a fi prea târziu”, adaugă el.
România găzduiește elita cercetării în domeniul organelor artificiale
Congresul ESAO va aduce la Iași cercetători și specialiști din mai multe colțuri ale lumii.
„La Iași avem Congresul Societății Europene de Organe Artificiale. 9-12 septembrie, deci peste o săptămână o să vină toată elita. Avem oameni care și-au dorit să vină din Statele Unite, China, Australia, Japonia și avem și români. Suntem pe locul trei ca număr de participanți”, spune Alexandru Pleșoianu.
Pentru cercetător, faptul că un astfel de eveniment are loc în România este și o dovadă a evoluției cercetării și a societății românești din ultimii ani.
„Eu mă gândesc la trecut, cum era acum 15 ani. Acum suntem mult mai bine. Poate uităm, dar dacă ne amintim ce venituri aveam în urmă cu 15-20 de ani, care era PIB-ul României și care erau speranțele românilor, când toată lumea voia să fugă din țară, eu cred că suntem pe o direcție bună”, spune Alexandru Pleșoianu.
Medicina viitorului înseamnă și prevenție
Tehnologiile care pot înlocui sau susține organele bolnave deschid noi perspective pentru longevitate. Însă, spune cercetătorul, acestea nu trebuie să înlocuiască prevenția.
„Cel mai bine este să previi. Noi, cu organele artificiale, suntem în extrema în care nu mai poți face absolut nimic, dar implementăm prevenția și la noi acasă, în echipa noastră. Nu vrem doar să le spunem altora să facă prevenție, ci și noi, în echipa noastră, avem această credință și o implementăm”, explică el.
Alexandru Pleșoianu spune că cercetătorii trebuie să fie primii care aplică principiile pe care le recomandă și celorlalți.
„Mâncăm sănătos, mergem, facem sport, pentru că avem o muncă sedentară, în fața calculatorului, și trebuie să avem grijă de sănătatea noastră”, a concluzionat cercetătorul.
Prin susținerea unor astfel de evenimente științifice, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României contribuie la apropierea cercetării internaționale de comunitatea medicală și științifică din România și la consolidarea unui dialog despre medicina viitorului, care nu mai privește doar tratamentul bolii, ci și prevenția, regenerarea și longevitatea sănătoasă.