Au trecut zeci de ani de când superbul mozaic Memento Mori a fost scos din ruinele Pompeiului, însă arheologii și iubitorii de istorie din întreaga lume continuă să-l considere fascinant. Este una dintre cele mai recognoscibile opere de artă ale orașului sortit pieirii — o amintire tulburătoare a inevitabilității morții și a faptului că, în cele din urmă, nimeni nu este mai presus de ea, scrie Live Science.
Mozaicul a fost excavat de arheologi în anul 1874. Măsoară 47 pe 41 de centimetri și este alcătuit din sute de plăcuțe colorate, mici, pătrate. Mozaicul se află, în prezent, la Muzeul Arheologic din Napoli.
În centrul mozaicului se află un craniu evident — posibil de maimuță — însă restul imaginii este adesea trecut cu vederea. Însă, toate elementele luate împreună relevă semnificația profundă din spatele acestei opere de artă.
Deasupra craniului se află o cumpănă cu un fir cu plumb— o unealtă folosită pentru a verifica dacă o construcție este perfect orizontală sau verticală. Sub craniu se odihnește un fluture colorat, posibil o metaforă pentru suflet.
Dedesubt se află o roată care simbolizează, probabil, norocul sau soarta. De o parte și de alta a craniului, legate de capetele cumpenei, se află un sceptru și o mantie purpurie în stânga, iar în dreapta un toiag de cerșetor și o desagă. Această juxtapunere sugerează că puterea și bogăția sunt în echilibru perfect cu sărăcia.
„Subiectul mozaicului reprezintă un avertisment pentru proprietarul casei. „Omul poate fi bogat sau sărac, dar, în fața morții, toți vom fi egali.”, potrivit unei explicații traduse din italiană, oferite de muzeu.
Mozaicul a fost descoperit în triclinium, sau sala de mese, a unei case care fusese transformată într-un atelier de tăbăcărie. Pe baza unei inscripții cu cărbune găsite lângă intrare, proprietatea ar fi putut aparține unui bărbat numit M. Vesonius Primus.
Pe lângă tăbăcărie, singura descoperită în Pompeii, Vesonius deținea și o fullonica, o spălătorie și curățătorie antică. Mozaicul ar fi putut servi drept îndemn pentru Vesonius să își amintească de moarte: memento mori (amintește-ți că ești muritor n.red).
Arta craniilor care ilustrează tema Memento Mori a continuat să fie populară în Europa timp de milenii. De exemplu, arheologii au descoperit un inel de aur Memento Mori datând din Anglia Tudorilor și un alt inel Memento Mori din perioada Renașterii, provenind din Germania.
Deși Vesonius, asemenea altor mii de romani, probabil a scăpat din erupția Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr., câinele său de pază a fost găsit printre dărâmături, contorsionat, ca și cum ar fi încercat să se elibereze din zgardă și lanț.