În 1962, Hawaii a eliberat 67 de fazani Kalij pe insulă. Când s-au răspândit în păduri, plante invazive, ca banana poka, s-au extins
Publicat acum 16 ore si 48 minute
Milano, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, va planta trei milioane de arbori și arbuști în următorii patru ani, pentru a reduce smogul și a îmbunătăți calitatea aerului. Într-un clasament al calității aerului publicat în octombrie de IQAir, orașul italian s-a aflat pe locul șapte în topul celor mai poluate zece orașe din lume. A fost singurul oraș european de pe listă, scrie Euronews.
Fondazione Forestami, organizația care coordonează proiectul, susține că plantarea de vegetație pe străzi, pe acoperișuri și pe fațadele clădirilor este cea mai ieftină și mai eficientă soluție pentru a filtra particulele fine, a răcori orașul și a îmbunătăți viața locuitorilor.
De la lansarea proiectului, în 2019, au fost plantați aproape 640.000 de arbori și arbuști. Inițiatorul său, arhitectul italian Stefano Boeri, cunoscut pentru "pădurea verticală" din Milano, a primit pentru această activitate un premiu din partea Fundației Europene pentru Plămâni (ELF).
Acum, proiectul a primit și o distincție din partea ONU, fiind desemnat proiect emblematic pentru refacerea ecosistemelor. Anunțul a fost făcut pe 29 octombrie, la Conferința ONU privind biodiversitatea (COP17), de la Erevan, Armenia.
Câte un copac pentru fiecare locuitor
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) spune că Milano a fost premiat pentru efortul de a readuce natura într-una dintre cele mai aglomerate și poluate zone din Europa. Orașul plantează aproximativ câte un copac pentru fiecare locuitor și a refăcut zone urbane degradate cu o suprafață egală cu cea a 350 de terenuri de fotbal.
Potrivit UNEP, proiectul creează mai multe spații verzi, implică elevii și transformă foste zone industriale, parcări și depozite.
Distincțiile ONU sunt acordate proiectelor mari de refacere a naturii, pe termen lung, care contribuie la obiectivul global de a reface un miliard de hectare de ecosisteme degradate până în 2030.
Forestami a fost unul dintre doar cinci proiecte premiate la COP17 și singurul din Europa.
Celelalte proiecte premiate sunt o inițiativă de refacere a zonelor umede din Columbia, un program de îngrijire a parcurilor din Seattle (SUA), un proiect de refacere a pădurilor din Valea Riftului, în Etiopia, și un program al Chinei pentru refacerea zonelor de coastă și a ecosistemelor marine.
În aceeași zi, UNEP a publicat un raport despre progresele făcute la nivel mondial în refacerea naturii.
"Asistăm la una dintre cele mai mari mișcări pentru natură din istorie"
Potrivit raportului, 252 de milioane de hectare din 149 de țări sunt în curs de refacere. Este cel mai mare efort de acest fel înregistrat până acum.
"Asistăm la una dintre cele mai mari mișcări pentru natură din istorie", a declarat Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP. "Totuși, la jumătatea Deceniului ONU pentru Refacerea Ecosistemelor, nu refacem natura nici suficient, nici destul de repede."
Progresul către obiectivul "30x30", care prevede protejarea a cel puțin 30% din uscatul și apele degradate ale planetei până în 2030, este inegal.
Refacerea ecosistemelor de pe uscat a ajuns la aproape jumătate din ținta globală. În schimb, apele dulci, mările și zonele de coastă, care se degradează cel mai repede, rămân în urmă. În plus, banii alocați anual pentru refacerea naturii ar trebui să crească de peste patru ori.
Refacerea naturii este esențială pentru hrană, apă, sănătate și pentru adaptarea la schimbările climatice.
Dacă ar fi refăcute doar 15% din zonele prioritare ale lumii, s-ar putea absorbi echivalentul a 30% din emisiile de dioxid de carbon produse de la revoluția industrială încoace. Totodată, ar putea fi evitate 60% din disparițiile de specii.
Potrivit UNEP, atingerea acestor obiective ar putea crea până la 32 de milioane de locuri de muncă în lume până în 2030.
"Nu putem repara natura cu o mână și s-o distrugem cu cealaltă", a spus Astrid Schomaker, secretara executivă a Convenției ONU privind Diversitatea Biologică, care a realizat raportul împreună cu UNEP. Ea a cerut guvernelor să combată cauzele degradării naturii și să investească în monitorizarea proiectelor, pentru ca rezultatele să fie de durată.
Raportul arată că statele trebuie să treacă de la proiecte izolate la o economie bazată pe refacerea naturii, care să creeze, pe termen lung, locuri de muncă și surse de venit pentru oameni.