Apocalipsa Apei: Viața în Câmpina, ca o distopie, după 7 zile fără apă. Înapoi în timp, la cozi și „liste”
Publicat acum 8 ore si 58 minute
Iarna se apropie cu pași repezi iar specialiștii fac calcule pentru lunile următoare, când producția națională nu va acoperi necesarul de consum, iar țara va importa scump din alte state.
Una dintre marile probleme este lipsa conexiunilor cu statele de unde am putea să importăm energie electrică mai ieftin.
"În vestul Europei există o infrastructură bine dezvoltată, însă apar probleme atunci când vorbim despre Europa Centrală și Europa de Est și de Sud-Est. Pe hărțile de specialitate sunt evidențiate două tipuri de linii: cele cu roșu și cele cu verde, iar principala diferență între ele este capacitatea de transport.
Cele roșii au o capacitate mai mare de transport a energiei electrice.
În Austria putem observa faptul că lipsesc liniile roșii. Sunt majoritar linii verzi aici. De asemenea, specialiștii în energie atrag atenția că lipsește o legătură directă între Slovacia și Austria.
O a treia problemă între Austria și Ungaria: sunt câțiva kilometri care costă foarte mult, iar acest cumul de probleme duce în final la prețuri mari în statele din sud-estul Europei, inclusiv în România.
Concret, energia electrică ieftină din vestul Europei nu poate să ajungă și în estul Europei", a relatat Ioana Ciobanu, corespondent Antena 3 CNN.
Românii primesc curent electric achiziționat la preț dublu față de Franța
La mijlocul lunii octombrie, energia care ajunge în casele românilor se tranzacționează cu 188 de euro pentru fiecare megawatt oră. Este aproape dublu față de Franța.
În vestul Europei prețul megawatt-ului oră este, în general, sub 100 de euro sau depășește foarte puțin acest prag.
Energia ieftină nu ajunge însă în estul Europei.
"Este un coridor cu o lungime sub 50 de kilometri între Austria și Slovacia, Austria și Ungaria, care face ca în prezent să nu avem o piață comună a Uniunii Europene în plan energetic, ci să avem o piață fracturată între Europa Centrala și de Est și Europa de Sud-Est, unde se afla România, Ungaria, Bulgaria și Grecia", explică ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
"Nu am investit suficient în reglementări, dar nici în infrastructură fizică pentru a realiza conexiunile, pentru a face distribuție", recunoaște, la rândul său, Yves Leterme, fost prim-ministru al Belgiei.
Pana când vor exista coridoare care sa aducă energie mai ieftină, România mizează pe sporirea producției interne și pe stocarea energiei pe care o producem.
La aceste capitole există în continuare restanțe semnificative.
România discută cu Comisia Europeană menținerea capacităților de producție pe cărbune
"Puteam să fim un hub energetic pentru Europa și acum avem un deficit de energie și importăm energie, în condițiile în care capacitățile de producție ale României au fost semnificative. Unele au fost închise, cum este cazul termocentralelor pe cărbune, într-o grabă nejustificată", arată Nicolae Badea, de la Centrul de excelență SWISS.
România negociază cu Bruxelles-ul o nouă păsuire pentru a păstra în funcțiune capacități pe cărbune.
În paralel, se caută surse de finanțare pentru capacități de stocare, pentru că producem energie regenerabilă multă, însă atunci când consumul e mic, o vindem ieftin, iar seara, de exemplu, atunci când țara are nevoie, România nu mai dispune de energia regenerabilă pe care a produs-o.