Nu e doar cald, e periculos. Ce este stresul termic și de ce ar trebui să te îngrijoreze

Nu contează ce arată termometrul. Contează ce simte corpul tău – și din ce în ce mai des, ce simte îl depășește. Un studiu publicat în Nature avertizează că zilele cu stres termic extrem, temperaturile resimțite periculoase și nopțile fără răcoare au devenit „dramatic mai frecvente” în Europa, inclusiv în zone unde acest fenomen era practic necunoscut, scrie Euronews.

Lumea se confruntă cu o „creștere bruscă” a stresului termic periculos, pe măsură ce dependența noastră de combustibilii fosili continuă să înfierbânte planeta.

Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE (C3S), temperaturile în Europa au crescut cu aproximativ 2,5°C față de nivelurile preindustriale, în ciuda eforturilor de a opri încălzirea globală – ceea ce face din Europa continentul care se încălzește cel mai rapid de pe Pământ.

Cercetătorii au mers însă mai departe decât simpla analiză a temperaturii aerului și au început să studieze „temperaturile resimțite” pentru a înțelege mai bine impactul asupra oamenilor.

Temperatura resimțită măsoară cât de cald sau de frig simte pielea umană expusă la aer liber.

Spre deosebire de temperatura standard a aerului – cea pe care o vedem de obicei în prognoze –, temperatura resimțită ține cont de factori de mediu precum viteza vântului, umiditatea, dar și de înțelegerea științifică a modului în care corpul uman pierde căldură.

Un nou studiu, publicat în revista științifică Nature, avertizează că temperaturile resimțite extreme, zilele cu stres termic și nopțile tropicale – în care temperatura nu coboară sub 20°C pe parcursul a 24 de ore – au devenit „dramatic mai frecvente”. Chiar și regiunile care nu au cunoscut niciodată stres termic încep acum să îl resimtă.

Ce este, mai exact, stresul termic?

Stresul termic se referă la acumularea de căldură în corp, generată fie intern – prin efortul muscular –, fie extern – de mediul înconjurător. Apare atunci când căldura pe care corpul o absoarbe din mediu depășește capacitatea lui de a o elimina.

„Stresul termic rezultă, în general, din combinarea mai multor factori: temperaturi ambientale ridicate, umiditate, activitate fizică și aport insuficient de lichide”, explică C3S.

Corpul uman dispune de un sistem termoreglator care îi permite să echilibreze căldura produsă intern cu cea schimbată cu mediul înconjurător – de aceea transpirăm când ne este cald. Comportamentul joacă și el un rol important: hidratarea, purtarea hainelor largi și evitarea efortului fizic în orele de vârf ale căldurii pot face diferența.

Când corpul nu mai reușește să gestioneze acest echilibru termic, pot apărea simptome precum creșterea temperaturii centrale a corpului, accelerarea ritmului cardiac, respirație rapidă, transpirație excesivă, greață și amețeli. În cazurile severe, afecțiunile legate de căldură – epuizarea termică sau insolația – pot fi fatale.

Unde lovește cel mai puternic stresul termic în Europa?

Cercetătorii au analizat stresul termic la trei niveluri: puternic (temperaturi-index de cel puțin 32°C), foarte puternic (cel puțin 38°C) și extrem (cel puțin 46°C).

Concluziile sunt îngrijorătoare: în sudul Spaniei, în Italia, Grecia și Turcia, unele zone vor înregistra până la 40 de zile suplimentare cu stres termic puternic față de anii '70. O mare parte din sudul Europei are acum aproape o lună în plus de astfel de zile față de acum câteva decenii.

Rebecca Emerton, autoarea principală a studiului, spune că este frapant „să vezi stresul termic nu doar intensificându-se în locurile pe care le considerăm deja calde sau obișnuite cu valurile de căldură... ci și extinzându-și, cum îi spunem noi, amprenta în regiuni unde a fost istoric rar sau inexistent”.

Printre zonele care ar putea înregistra cu aproximativ 50 de zile mai mult pe an de stres termic cel puțin puternic față de anii '70 se numără părți din sudul Africii – Namibia și Angola –, Africa de Est – zone din Tanzania, Kenya și Uganda –, precum și părți din Mexic și America Centrală.

Temperaturile resimțite cresc mai repede decât cele măsurate

Potrivit studiului, temperaturile resimțite în cele mai calde zece nopți ale fiecărui an au crescut mai rapid – cu 0,32°C pe deceniu – decât cele din cele mai calde zece zile, unde creșterea a fost de 0,27°C pe deceniu.

Temperaturile nocturne ridicate au un impact semnificativ asupra sănătății, deoarece organismul se bazează pe răcoarea nopții pentru a-și regla temperatura centrală și a se recupera după căldura din timpul zilei. Lipsa acestei „ferestre de recuperare” duce la stres cardiovascular crescut și tulburări de somn.

„Căldura nocturnă este adesea subestimată, dar poate fi deosebit de periculoasă, deoarece oamenii se află de obicei acasă și este posibil să nu aibă acces la spații răcoroase cu aer condiționat”, explică Ruth Engel, specialist în date privind sănătatea mediului și căldura extremă la World Resources Institute (WRI).

„În Europa, unde aerul condiționat rămâne relativ rar și temperaturile cresc mai rapid decât în orice altă regiune din lume, nopțile tropicale devin o problemă majoră de sănătate publică”.

Studiile au demonstrat că temperaturile nocturne ridicate sunt asociate cu o mortalitate crescută, în special în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu afecțiuni preexistente.