Producătorii agricoli din România solicită autorităților includerea solului în toate strategiile naționale de dezvoltare
Publicat acum 2 ore si 19 minute
În timp ce Guvernul discută comasarea serviciilor Salvamont din întreaga țară într-o structură județeană unică, una dintre cele mai active echipe de salvatori montani din România - Salvamont Zărnești - trage un semnal de alarmă. Șeful formației, Ciprian Lolu, avertizează că planul ar putea duce nu doar la ineficiență în intervenții, ci la desființarea de facto a unei echipe construite în peste 50 de ani de muncă, tradiție și profesionalism.
„Noi, clar, din definiție, nu vom fi de acord cu această idee de comasare. Nu avem niciun argument logic, rațional, la toată povestea asta. Singurul, poate, e dorința cuiva de a controla ceva de sus. Dar fiscal? Nu. La Zărnești, toate salariile sunt mai mici decât oriunde în județ”, a declarat Ciprian Lolu, pentru Antena3.ro.
O comasare care nu aduce economie
Ciprian Lolu respinge și argumentul economic al reformei. El explică faptul că salariile actuale sunt susținute parțial dintr-o taxă Salvamont locală, stabilită de Consiliul Local Zărnești. Dacă serviciul ar fi preluat la nivel județean, acea taxă dispare, iar diferența trebuie acoperită de la bugetul de stat.
„Dispare taxa Salvamont, iar diferența aia de sumă ar trebui acoperită din bugetul de stat, prin Consiliul Județean. În plus, salariile acolo sunt mai mari, deci ar trebui să ni le mărească și nouă. Unde-i eficiența financiară?”, se întreabă el.
Mai mult, o parte semnificativă din echipamentele folosite de echipa Zărnești a fost achiziționată prin sponsorizări, cu clauze clare: „Utilajele noastre, de exemplu mașina și UTV-ul, au fost luate prin contracte de sponsorizare în care scrie clar că sunt folosite doar de Serviciul Public Local Salvamont Zărnești. Dacă nu mai există serviciul, ele trebuie returnate. Deci dispare și resursa non-umană”.
O echipă construită în ani
Lolu subliniază că eficiența unei intervenții montane nu vine doar din dotări și legislație, ci din coordonare fină, încredere între salvatori și cunoaștere profundă a terenului.
„Pregătirea profesională se face în ani. O echipă se construiește om cu om, încrederea nu apare între oameni care n-au lucrat niciodată împreună. Cum să merg eu la intervenție cu cineva care n-a fost niciodată în Piatra Craiului? Să am eu dubii dacă știe să mă țină pe coardă? Asta nu trebuie să existe într-o acțiune de salvare”, mai spune Ciprian Lolu.
Piatra Craiului nu e birou
Eficiența Salvamont Zărnești este recunoscută și acreditată: serviciul are două formații operative, este centru regional de formare profesională, iar echipa numără 45 de membri, dintre care 20 sunt salvatori montani atestați, 12 paramedici SMURD, un medic de urgență colaborator și 18 aspiranți.
„Coordonarea acțiunilor în masivul Piatra Craiului nu se poate face de la birou. Să vină cineva din Brașov să-mi spună că trimite doi oameni de acolo și doi de aici, să ne facă patru. E aberant. Apelul de urgență trebuie preluat de noi direct, așa cum se întâmplă acum. Nu poți face salvare montană de la distanță, pe ghicite”, adaugă el.
„Dacă se face comasarea, noi nu semnăm”
Întrebat ce se va întâmpla dacă proiectul de comasare merge mai departe, Ciprian Lolu este categoric: „Noi nu semnăm. Dacă se duce mai departe pasul ăsta ilogic și irațional, înseamnă că suntem lichidați. Serviciul nostru dispare, poate rămâne o formație subordonată județului, care stă la cheremul altora. Dar noi, toți cei 45, nu vom face parte din acest experiment. Cine vrea să-și încerce norocul cu salvări în Piatra Craiului de la zero, în 2025, să încerce”.
Salvări grele, cazuri reale
Deși numărul de intervenții nu este la fel de mare ca în Poiana Brașov, gradul de dificultate este mult mai ridicat. În 2024, echipa a gestionat 103 cazuri, multe dintre ele extrem de solicitante.
„Noi acum două seri am scos trei francezi blocați într-un teren foarte accidentat. Am ajuns la patru dimineața. Piatra Craiului nu-i domeniu schiabil, unde rezolvi în 15 minute. Aici uneori lucrăm două zile la un caz”, explică el.
Situație tensionată și în alte zone montane din țară
Cazul Salvamont Zărnești nu este singular. Reacții similare vin și din partea echipei Salvamont Lupeni-Straja, una dintre cele mai vechi și active din România. Potrivit unui articol publicat de Ziarul Văii Jiului, salvatorii montani din Straja amenință cu demisia în bloc dacă planul de comasare se concretizează.
„Din informațiile pe care le avem, din draftul de gestionare al Guvernului, se dorește comasarea serviciilor publice locale cu cele județene, ceea ce este mai mult decât o tâmpenie, pentru că serviciile publice locale au un patrimoniu – refugii, dotări –, nu știu cum se vor transfera acestea către structura județeană”, a declarat George Resiga, șeful Salvamont Lupeni.
Acesta atrage atenția și asupra obligației legale de a păstra serviciile locale acolo unde există domenii schiabile: „Există o lege cât se poate de clară, Legea 229/2003, care specifică mai mult decât clar – și este lege, nu hotărâre de Guvern – reglementează activitatea de salvare montană. Această lege spune clar: stațiunile turistice în care există domenii schiabile înființează servicii publice locale Salvamont. Și este normal să fie așa, pentru că afluența de oameni este foarte mare în perioada de iarnă, iar numărul accidentelor, de asemenea, depășește 500 de intervenții pe sezon”.
„În situația în care această comasare se va face, noi, cei din Lupeni, deși suntem unul dintre primele servicii Salvamont din România, cu activitate de 50 de ani, ne vom da demisia și vom axa toată activitatea montană doar pe salvare montană prin Fundația Salvamont. Aici suntem minimum 4 salvamontiști pe tură, la punctele de permanență, dar asigurăm permanență 12 luni din 12, prin ture, în total 28 de oameni”, a mai declarat George Resiga.