O insulă tropicală din China își propune cel mai ambițios experiment de liber schimb al țării de la înființarea primelor zone economice speciale de către Beijing în anii 1980, scrie Financial Times. Hainan, o insulă mărginită de palmieri, de mărimea Belgiei, o destinație de vacanță iubită de chinezi, pariază pe faptul că taxe mai mici și reguli de investiții mai relaxate o vor transforma în cel mai mare port de liber schimb din lume.
Regimul vamal al Hainanului a fost separat de cel al Chinei continentale în decembrie, o măsură pe care liderul chinez Xi Jinping a prezentat-o drept o dovadă a continuării reformelor și a deschiderii piețelor către companiile străine. Xi a numit proiectul „de referință” și „o poartă-cheie pentru deschiderea țării”.
Din 2013, China a lansat zeci de zone de liber schimb la nivel național. Aceste proiecte continuă modelul zonelor economice speciale din anii ’70 și ’80, atrăgând investitori prin facilități fiscale și reguli mai flexibile pentru investiții și comerț.
Proiectul Hainan
Proiectul din Hainan se remarcă prin dimensiunea sa: acoperă întreaga insulă. Autoritățile speră că va impulsiona economia locală, afectată de decenii de boom și prăbușiri în sectorul imobiliar și de anchete anticorupție care au vizat oficiali de rang înalt.
Totuși, unii experți pun sub semnul întrebării eficiența acestor proiecte în atragerea investițiilor străine, mai ales în contextul scăderii interesului pentru China, și dacă oferă cu adevărat acces mai bun la piața vastă a țării. Locația relativ izolată a Hainanului și piața internă limitată reprezintă provocări suplimentare, spun aceștia.
După separarea vamală din decembrie, Hainan a eliminat taxele de import pentru majoritatea produselor. Conform noii politici, bunurile procesate care dobândesc o valoare adăugată de cel puțin 30% pot fi reexportate în China continentală fără taxe, măsură menită să stimuleze producția locală.
Provincia a introdus, de asemenea, cele mai relaxate restricții privind investițiile străine din China, o cotă de impozitare de 15% pentru unele companii și persoane și o serie de politici care permit, de exemplu, utilizarea unor medicamente neaprobate încă pe continent sau acces mai liber la internet în zone autorizate.
„Deși baza noastră industrială nu este încă suficient de mare… vom valorifica aceste oportunități… pentru a atrage activ companii interne și străine”, a declarat Jiang Hong, director adjunct al agenției provinciale de planificare economică, la o conferință din februarie.
Autoritățile spun că, în primele șase săptămâni ale noii politici vamale, bunuri în valoare de 857 de milioane de yuani au economisit taxe de 129 de milioane de yuani, iar 5.700 de companii de comerț exterior s-au înregistrat în provincie.
„Cu Portul de Liber Schimb ca punct de lansare, produsele noastre sunt exportate rapid în peste o duzină de țări și regiuni, iar numărul este în creștere”, a declarat Cao Youhua, director general adjunct la Ausca International Oils and Grain.
Politica a ajutat compania să cumpere mai ieftin materii prime, precum soia din Brazilia, care sunt apoi procesate în uleiuri alimentare într-o fabrică din Hainan.
Totuși, Cao a spus că cel mai mare impact al noii politici a fost asupra exporturilor, nu asupra vânzărilor către China continentală. Compania exportă acum jumătate din producția din Hainan, după ce a început abia anul trecut să vândă pe piețele externe.
Unii experți avertizează că extinderea bazei industriale a insulei va fi dificilă.
Potențialul insulei: turismul și medicina
Industriile care necesită investiții mari au șanse reduse de succes, din cauza infrastructurii portuare limitate și a separării de continent prin aproximativ 30 de kilometri de mare, a declarat Alicia García-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis.
„Nu are sens… să creezi o zonă de liber schimb departe de tot”, a spus ea. „Nu există o justificare solidă.”
Criticii afirmă că vor fi necesare reforme mult mai ample pentru ca Hainan să ajungă la nivelul centrelor comerciale rivale precum Singapore și Hong Kong, care au monede convertibile liber și sisteme judiciare independente.
„Dacă te uiți la politicile portului de liber schimb, este cel mai avansat cadru legal din China, în afară de Hong Kong”, a spus Ngeow Chow Bing, expert în China la Universitatea din Malaya.
„Totuși, rămâne o regiune periferică chiar și pentru chinezi… iar investitorii străini vor fi, în general, mult mai sceptici.”
García-Herrero a subliniat că insula are un potențial puternic în sectoare bazate pe servicii, precum turismul și medicina, datorită costurilor mai reduse și mediului atractiv.
Reprezentanții au încercat, de asemenea, să atragă companii de servicii financiare din Asia, în special din Singapore și Hong Kong, promovând Hainan ca un hub pentru investiții transfrontaliere și administrarea averilor.
Pe lângă impozitul redus, Hainan oferă condiții mai flexibile pentru acordarea de licențe fondurilor interne care investesc în străinătate și parteneriatelor străine care investesc în China.
În cadrul unui tur pe insulă, organizat de Asociația Jurnaliștilor din China, afiliată Partidului Comunist, Financial Times a vizitat un centru de turism medical, cel mai mare mall duty-free din lume, un parc de birouri unde companiile pot solicita acces la site-uri blocate precum Google și portul Yangpu, unde guvernul speră să cvadrupleze traficul de containere până în 2035.
Participanții la sesiunea anuală a parlamentului chinez de luna trecută și-au exprimat îngrijorarea că autoritățile centrale își pierd interesul. Fondurile alocate Hainanului au scăzut anul trecut, au remarcat aceștia, cerând sprijin reînnoit.
În apelul său pentru sprijin suplimentar, Cai Qiang, șeful departamentului de finanțe al insulei, a declarat: „După cum știe toată lumea, faza de decolare a unui avion necesită cel mai mult combustibil.”