Laika, cățelușa maidaneză care a ajuns în spațiu. Povestea tragică a animalului care a deschis drumul oamenilor către stele
Publicat acum 3 ore si 0 minute
În urmă cu câțiva ani, în deșertul Sahara din Mali a fost descoperit un meteorit. Acesta s-a dovedit a fi unul dintre cele mai vechi fragmente de pe Marte găsite vreodată pe Pământ, oferindu-le oamenilor de știință o oportunitate rară de a studia istoria geologică a Planetei Roșii.
Roca, cu o greutate de 800 de grame, a fost denumită Teghaza 001, după câmpia sărată din Mali în care a fost descoperită în 2022. Inițial, nu existau indicii clare privind originea sau vechimea sa, potrivit Business Insider Africa.
După ce au studiat mineralele din rocă și le-au determinat vârsta, cercetătorii finanțați de NASA au stabilit că aceasta datează de acum peste 4,1 miliarde de ani, devenind astfel unul dintre cei mai vechi trei meteoriți marțieni cunoscuți și descoperiți pe Pământ.
Descoperirile, publicate în revista științifică Science, oferă o perspectivă unică asupra primelor etape ale evoluției planetei Marte, în special asupra modului în care scoarța sa inițială s-a format, a evoluat și s-a modificat de-a lungul miliardelor de ani.
Teghaza 001 face parte din cei aproximativ 435 de meteoriți proveniți de pe Marte identificați pe Pământ, însă vechimea și compoziția lui mineralogică îl fac deosebit de valoros pentru cercetători.
Spre deosebire de alte roci marțiene antice, eșantionul descoperit în Mali conține un amestec de minerale vulcanice care oferă indicii despre modul în care s-a format scoarța timpurie a planetei Marte, prin răcirea magmei.
Oamenii de știință consideră că, ulterior, roca a fost modificată de apa prezentă sub suprafața planetei, potrivit unui raport al NASA.
„Abia după ce am început să o analizăm cu atenție ne-am dat seama că acest meteorit este cu adevărat unic”, a declarat autorul principal al studiului, Yang Liu, de la Laboratorul de Propulsie cu Jet (JPL) al NASA din sudul Californiei.
Potrivit raportului, această descoperire i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine relația dintre apă și roci pe Marte în trecutul îndepărtat, inclusiv modul în care apa a influențat suprafața planetei și evoluția sa geologică.
Un studiu separat, publicat în revista Science Advances în luna iunie, a analizat conținutul de apă al meteoritului Teghaza 001, oferind informații suplimentare despre interacțiunea dintre apă și suprafața marțiană în primele etape ale istoriei planetei.
„Acesta este, într-adevăr, primul nostru fragment de scoarță marțiană provenit dintr-o regiune a planetei din care nu am mai avut niciodată un eșantion”, a declarat Lee Saper, al doilea autor al noului studiu, care a desfășurat cercetarea în perioada în care lucra la JPL ca cercetător postdoctoral.
„Roca păstrează urmele interacțiunilor dintre apă și rocă și, poate, chiar o amprentă a atmosferei marțiene din perioada în care aceasta pierdea apă”, a adăugat Lee.
Deși cercetătorii au identificat mai multe regiuni posibile de pe Marte ale căror caracteristici chimice și mineralogice corespund celor ale meteoritului, locul exact de proveniență al acestuia rămâne necunoscut.
Raportul a arătat, de asemenea, că eșantionul a fost modificat de procese asociate apei marțiene în urmă cu aproximativ 4,1 miliarde de ani, ceea ce indică faptul că formarea sa inițială a avut loc înainte de această perioadă.
Dovezile obținute din raporturile izotopilor de oxigen, caracteristicile microstructurale și compoziția chimică a mineralelor din Teghaza 001 sugerează că, în perioada timpurie a existenței planetei Marte, ciclul hidrologic era considerabil mai activ.
Studiile viitoare asupra acestei roci i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să reconstituie evoluția planetei Marte de acum peste patru miliarde de ani și să afle dacă, în trecut, condițiile de pe planetă au fost mai favorabile existenței apei și, eventual, apariției vieții.