În deșertul Sahara de Vest se află o minune a naturii care a intrigat oamenii de știință și aventurierii timp de secole. Cunoscută sub numele de Structura Richat - sau „Ochiul Saharei” - această formațiune geologică masivă seamănă cu un ochi uriaș.
Constând dintr-o serie de inele pe Platoul Adrar, în nord-vestul Mauritaniei, structura măsoară 50 km în diametru, fiind foarte vizibilă chiar și din spațiu. În dialectul local arab, oamenii o numesc „Guelb er Richât”, care înseamnă „ochiul lui Richat”.
Dar ce a creat Ochiul Saharei?
La prima vedere, structura Richat seamănă cu o orbită gigantică, cu inelele sale concentrice și crestele circulare. Această formă circulară distinctivă a stârnit diverse teorii despre formarea sa, una dintre teorii fiind chiar că ar fi fost locul orașului pierdut Atlantida.
Deși unii experți au crezut inițial că Ochiul Saharei este un enorm crater de impact, studiile ulterioare au dovedit că această curiozitate geologică are o origine mai complexă, care implică procese terestre.
Datorită cercetărilor geologice moderne, inclusiv imaginilor din satelit, oamenii de știință știu acum că este vorba de o cupolă geologică ridicată, caracterizată prin straturi de roci sedimentare care au fost expuse de-a lungul a milioane de ani la eroziunea vântului și a apei.
Inelele concentrice ale formațiunii sunt compuse în principal din roci sedimentare, inclusiv gresie și calcar. Inelul exterior al structurii este alcătuit din straturi de rocă mai dure și mai rezistente, în timp ce depresiunile cele mai interioare constau din straturi de rocă mai moi, care s-au erodat mai rapid în timp.
Aceste straturi sedimentare oferă o privire asupra trecutului Pământului, înregistrând milioane de ani de istorie geologică. Oricât de greu ar fi să ne imaginăm umiditatea în Deșertul Sahara , crestele circulare ale structurii Richat i-au ajutat pe oamenii de știință să studieze atât perioadele umede, cât și pe cele uscate din istoria zonei.
Ochiul Saharei prezintă un complex magmatic alcalin subiacent, care include roci magmatice numite roci gabroice, care se formează ca urmare a activității magmatice și a alterării hidrotermale.
Materia Pământului s-a încălzit atât de tare încât s-a transformat în magmă, sau rocă lichidă, și apoi s-a strecurat în rocile din jur, răcindu-se încet într-o structură cristalină.
Eroziunea, atât provocată de vânt, cât și de apă, a contribuit, de asemenea, la sculptarea structurii Richat în forma sa actuală, expunând diferite tipuri de roci și creând straturile concentrice și forma circulară. Ratele de eroziune diferențiate dintre straturile mai moi și cele mai rezistente au contribuit și mai mult la aspectul izbitor al formațiunii de astăzi.