Serviciul Român de Informații (SRI) anunță că a prevenit, împreună cu autoritățile române și servicii partenere externe, o operațiune de sabotaj coordonată de Federația Rusă pe teritoriul României. Un cetățean rus stabilit în România, aflat în monitorizarea SRI din februarie 2026, ar fi fost instruit să fotografieze și să filmeze obiective militare și strategice, inclusiv baze militare și centre de comunicații utilizate de aliații NATO, precum și aeronave cargo ucrainene Antonov. Cetățeanul rus este audiat marți de procurorii DIICOT.
Potrivit informațiilor transmise de SRI, cetățeanul rus se afla în atenția serviciului din februarie 2026, în cadrul unei investigații privind posibile tentative de acte de diversiune pe teritoriul României.
În timpul monitorizării, autoritățile au documentat activități prin care acesta ar fi fotografiat și filmat centre de comunicații, baze militare naționale utilizate de aliații NATO, sedii ale unor instituții din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, precum și obiective de infrastructură critică.
Investigația a indicat că cetățeanul rus ar fi primit instrucțiuni de la un intermediar pentru realizarea de materiale foto-video cu obiective de interes strategic militar.
Printre țintele urmărite s-ar fi aflat și aeronave cargo ucrainene Antonov, în perioada în care acestea se aflau pe teritoriul României.
SRI susține că modul de operare este similar celui folosit de rețele de sabotori coordonate de entități din Federația Rusă în alte state europene. Serviciul face referire inclusiv la cazuri de operațiuni de acest tip dejucate în România în 2024 și 2025.
Potrivit SRI, investigația a mai arătat că Federația Rusă continuă să recruteze persoane din categorii vulnerabile pentru desfășurarea unor astfel de activități ilegale.
„Acțiunile specifice întreprinse de SRI, precum și măsurile dispuse cu autoritățile române și partenerii externi au condus la prevenirea unei acțiuni de sabotaj pe teritoriul național”, precizează serviciul.
SRI a precizat că operațiunea a fost prevenită în cooperare cu DIICOT, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul MAI (MAI-DCCO), Direcția Generală de Informații a Apărării (MApN-DGIA) și servicii partenere externe.
DIICOT: Cetățeanul rus este cercetat pentru tentativă la acte de diversiune
Cetăețanul rus, în vârstă de 40 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la acte de diversiune, a precizat DIICOT.
Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, în perioada februarie-iulie 2026, în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid, sub coordonarea directă a unei persoane cu care a păstrat legătura prin intermediul unor servicii online de mesagerie criptată, a identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar.
De asemenea, a realizat și transmis fotografii, privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă, la mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale, situate pe raza județelor Cluj, Constanța , Călărași , Ilfov și a municipiului București, fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională, a precizat DIICOT.
Bărbatul va fi prezentat Curții de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
Europa, țintită de o spirală a sabotajelor
Rusia s-a menținut intens concentrată asupra războiului hibrid împotria Europei toată vara, în ciuda tuturor obstacolelor. Nu doar că atacurile militare asupra Ucrainei s-au intensificat luna trecută, devenind tot mai letale pentru civili, dar Rusia pare să-și fi amplificat și campania de sabotaj din Europa.
De această dată, principalele ținte au fost obiective militare și din industria apărării, scrie BBC într-o analiză-inventar a celor mai recente atacuri ale statului agresor contra Europei.
La o lună după ce pe aeroportul din Leipzig, folosit de Ucraina pentru transportul de echipamente militare, au fost descoperite drone încărcate cu explozibili, ministrul german de interne a declarat că „Rusia este responsabilă”. Vladimir Putin cere dovezi, ca de fiecare dată, iar oficialii săi califică acuzația drept „absurdă”.
Dronele au fost, însă, doar începutul spectaculos. În restul lunii august a urmat o serie de incendii suspecte la obiective din industria apărării, din Italia până în Estonia.
Unele dintre țările afectate au acuzat deja Rusia. Altele continuă investigațiile, iar unele incendii ar putea fi considerate în cele din urmă accidente, exact impresia pe care asemenea atacuri sunt concepute să o lase. Ministrul polonez de interne este categoric. „Există foarte, foarte multe semnale că Rusia își schimbă strategia și își intensifică activitățile, inclusiv acțiunile teroriste și de sabotaj”, a declarat Marcin Kierwinski, avertizând populația să rămână vigilentă.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat, într-o declarație făcută pentru antena3.ro, că Rusia duce în acest moment un război hibrid concentrat împotriva principalului său inamic. Iar acesta este UE, și nicidecum NATO. Scopul ține de un obiectiv pe termen lung al Kremlinului, care vizează aducerea la putere a unor politicieni „prietenoși” față de Moscova. Inclusiv în România.
Generalul Virgil Bălăceanu a explicat că, în opinia sa, pentru Federația Rusă, pericolul cel mare nu-l reprezintă NATO, ci Uniunea Europeană. UE este astfel, în ochii lui Putin principalul dușman, pentru că blocul comunitar e cel care sprijină real Ucraina și apărarea Ucrainei, prin banii acordați direct, concomitent cu pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei.În aceste condiții, pe frontul acestui „război hibrid”, Rusia își îndreaptă atenția spre partidele politice europene de extremă dreapta, „eurosceptici” sau „suveraniști”.
„Vom asista și la interferențe electorale evidente, astfel încât în mod democratic să ajungă la putere extrema dreaptă în state foarte importante: Germania, Franța, UK”, a apreciat Bălăceanu. „Anul 2027 înseamnă alegeri prezidențiale în Franța și alegeri parlamentare în multe state europene, inclusiv Germania. Toate astea înseamnă o strategie pe termen lung: 2027 e doar un reper temporal. Ei (rușii - n.r.) văd o perspectivă și din punct de vedere al alegerilor din România, din 2028. Toate sunt într-un plan deja gândit”, a explicat generalul român.
Dincolo de temerile politice, la nivelul NATO există, concomitent, temeri reale legate de posibile acțiuni militare ale Rusiei în zona baltică. Cel mai recent avertisment a venit din partea premierului polonez Donald Tusk, care a declarat că Polonia a fost ținta unor noi acte de sabotaj, inclusiv incendii provocate, în ultimele zeci de ore. În cadrul unui discurs ținut la Gdańsk, Tusk a menționat inclusiv România printre țările care au fost ținta unor acte de sabotaj în numeroase ocazii.
Într-o intervenție recentă la Antena 3 CNN, generalul (r) Bălăceanu a explicat că, de fapt, Marea Neagră este ținta ascunsă a Rusiei. „Nu cred că vom asista la acțiuni clasice, la incursiuni terestre sau, într-un limbaj militar adecvat, de tip întrunit, mai ales către țările baltice. În schimb, am convingerea că vom asista la atacuri hibride de amploare, care să vizeze nu neapărat nord-estul, entru că nord-estul este sub o presiune a NATO”, a spus el.