Generalul Virgil Bălăceanu a comentat, joi seara la Antena 3 CNN, după discursurile susținute la Chișinău de președinții Republicii Moldova, României și Ucrainei, scenariile de securitate vehiculate în ultima vreme – de la o posibilă agresiune rusă în Europa până la ipoteza folosirii unor arme nucleare tactice. Concluzia sa este că realitatea din teren este mai puțin dramatică decât aceste scenarii, dar zona cu adevărat vulnerabilă pentru România nu este cea la care se uită toată lumea.
Bălăceanu a explicat că obiectivele Rusiei rămân, deocamdată, unele teritoriale, concentrate în estul Ucrainei.
„Federația Rusă nu și-a realizat scopurile cuceririlor teritoriale în Ucraina, are nevoie de Donbas în întregime, are nevoie de Donețk și, pentru asta, trebuie să cucerească orașele de pe direcțiile de ofensivă înspre centura fortăreței. Centura fortăreței în sine, adică Kostiantînivka, necucerită în totalitate de către ruși, Avdiivka, Kramatorsk și Sloviansk”, a detaliat generalul.
De aici, el a precizat că este important să facem diferența între intensificare și escaladare.
„Vorbim de o intensificare a acțiunilor și nu de o escaladare; escaladarea ar însemna un conflict în afara Ucrainei și nu văd niciun fel de indicii”, spune Bălăceanu. Potrivit acestuia, ceea ce ar putea urma este mai degrabă „o mobilizare parțială din nou, pentru a concentra și mai multe forțe chiar înaintea începerii iernii, astfel încât pentru 2027 sunt semne care au ca obiectiv al lui Putin cucerirea zonei de care vorbeam”.
Generalul a exclus, în schimb, ipoteza unor incursiuni militare clasice, în special către țările baltice, mutând atenția către un alt tip de amenințare și o cu totul altă zonă geografică.
„Nu cred că vom asista la acțiuni clasice, la incursiuni terestre sau, într-un limbaj militar adecvat, de tip întrunit, mai ales către țările baltice. În schimb, am convingerea că vom asista la atacuri hibride de amploare, care să vizeze nu neapărat nord-estul, pentru că nord-estul este sub o presiune a NATO”, a spus el.
Explicația ține de raportul de forțe din cele două mări, Baltică și Neagră, arată el.
„Marea Baltică este o mare NATO, capacitatea de control este mult mai mare, pe când spațiul cel mai volatil, spațiul cu, statistic, cele mai multe explozii, spațiul cu cele mai multe incertitudini îl reprezintă Marea Neagră și zona adiacentă”, a arătat generalul, amintind că „Marea Neagră este o mare închisă” și că nu ar fi exclus ca aceasta să devină „o altă țintă predilectă pentru o operațiune sub steag fals”.
Bălăceanu a legat acest risc de discuțiile purtate la conferința de presă de la Chișinău pe tema Portului Giurgiulești și a testării NATO.
„Testarea NATO nu prin acțiuni clasice, ci testarea NATO prin operațiuni sub steag fals, poate în afara teritoriului de responsabilitate al NATO. Ca atare, consider că, deși toată lumea spune că loviturile sunt îndreptate spre flancul de nord-est, da, Rusia are această strategie: amenință pe o direcție – mă refer la amenințări hibride – și lovește printr-o operațiune sub steag fals bine pregătită, înspre sud-est”, a explicat el.
„Ar trebui să fim mai îngrijorați, pentru că este dificil să te protejezi de o operațiune la care se pricep foarte bine rușii: sub steag fals. În contextul în care avem drone rusești și ucrainene, este dificil la un moment dat să distingi cine este actorul. Se creează o ambiguitate, pentru că o operațiune sub steag fals are un efect asupra unei ținte, are modalitatea de a se manifesta a atacului și influența asupra stării de securitate, asupra politicii statului respectiv și, mai departe, asupra reacției NATO. Vezi articolele 3, 4, 5... și sigur produci la un moment dat o situație într-o zonă care îți este ție mai favorabilă”, a avertizat Bălăceanu.
În final, generalul a atras atenția asupra vulnerabilităților interne ale regiunii, care ar putea face un asemenea atac și mai atractiv pentru Moscova.
Pornind de la mesajul președinților de la Chișinău despre limba, cultura și istoria comună, el a completat tabloul: „Avem o limbă comună, o cultură comună, o istorie comună, dar în comun avem și un curent puternic de rusofilie, și un curent politic... nu numai un curent puternic, ci și politic, de ucrainofobie. Avem foarte multe similitudini. Zona noastră de sud-est este extrem de instabilă și atunci acesta este motivul pentru care, într-o astfel de situație, un atac sub steag fals ar fi și mai favorabil pentru un agresor precum este Federația Rusă”.
